Programul de guvernare. În Monitorul
Oficial nr. 107 din 9 februarie 2012, a fost publicat Programul de guvernare
2012, în baza căruia, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1 din 9
februarie 2012, a fost decisă acordarea încrederii noului guvern condus de
Mihai Răzvan Ungureanu. Aşa cum majoritatea analiştilor politici au
concluzionat, probabilitatea îndeplinirii întocmai a acestui program este
foarte mică într-un an electoral, de către un aparat administrativ aflat în aşteptarea
unor schimbări substanţiale la nivel central şi local. Prin Programul de
guvernare se doreşte să se continue şi chiar să se finalizeze cele unsprezece
reforme esenţiale începute în ultimii trei ani printre care, bineînţeles, şi
cea a sănătăţii.
La al şaselea capitol al acestui document
politic se tratează pe scurt subiectul de interes direct pentru noi şi anume „Sănătate“,
reliefând stadiul actual, în sensul că prin reforma sistemului se urmăreşte
reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilităţii financiare a
sistemului sanitar şi a eficienţei sistemului de asigurări sociale de sănătate,
subliniindu-se importanţa introducerii standardelor de cost pentru servicii
medicale şi a normativelor de personal, a taxei „clawback“, intensificarea
informatizării şi descentralizarea sistemului de sănătate, inclusiv prin
transferarea a 370 de unităţi sanitare în administrarea consiliilor locale şi
judeţene.
Principalele direcţii de acţiune pe care
noul guvern doreşte să le urmeze – sperăm noi, nu doar la nivel declarativ –
sunt: • continuarea reformelor legislative şi instituţionale în domeniul sănătăţii
• implementarea, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, a
unui proiect-pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fundaţii sau
asociaţii • aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiată,
în funcţie de performanţă, a personalului din sistemul sanitar • analizarea
sistemului de decontare a unor medicamente, atât pentru acele indicaţii
terapeutice care nu se regăsesc în autorizaţia de punere pe piaţă a producătorului,
cât şi pentru cazurile în care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un
raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obţinut aprobarea de
comercializare • revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe
diagnostic • crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea
Ministerului Sănătăţii, care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi
produse medicale • evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale de către Şcoala
Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar
(SNSPMPDSB) • creşterea sumelor alocate pentru asistenţa medicală primară prin
stimularea calităţii, continuarea elaborării de ghiduri clinice şi revizuirea
grupelor diagnostice, pe baza colectării şi a sintetizării de date privind
costurile reale ale procedurilor medicale din România • continuarea extinderii
reţelei centrelor de permanenţă, cu alocarea corespunzătoare de resurse
financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populaţie, cu
prioritate în mediul rural • deblocarea, până în luna aprilie 2012, a posturilor
din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii
necesităţilor urgente de personal • continuarea, de către Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate, a informatizării sistemului de sănătate, prin
implementarea cardului naţional de sănătate, a prescripţiei electronice şi a
dosarului electronic al pacientului • finalizarea cu prioritate a obiectivelor
de investiţii din domeniul oncologiei • dezvoltarea sistemului naţional de urgenţă • crearea
cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calităţii în
spitale, pentru a susţine procesul de acreditare a acestora.
Nu în ultimul rând, şi prin acest Program se
are în vedere faptul că România deţine o treime din resursele naturale cu potenţial
terapeutic ale Europei şi de aceea se urmăreşte a fi continuată dezvoltarea
sectorului de turism de sănătate.
Activităţi specifice sistemului penitenciar. Prin Ordinul
ministrului justiţiei nr. 405/C/02.02.2012, publicat în M. Of. nr. 99 din 8
februarie 2012, au fost stabilite activităţile specifice sistemului penitenciar
prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii. Printre acestea sunt reglementate următoarele: • organizarea
activităţii de asistenţă socială şi educative destinate reinserţiei sociale a
persoanelor private de libertate • asigurarea drepturilor persoanelor private
de libertate custodiate, neinternate, prevăzute de lege (hrănire, cazare, asigurarea
de materiale igienico-sanitare, asistenţă medicală şi medicamente, coplata/contribuţie
personală servicii medicale acordate în condiţiile prevăzute de
Contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare ale acestuia,
telefonie, corespondenţă, informare, petiţionare, vizită), atât pentru cele
care desfăşoară activităţi lucrative, însoţitori, îngrijitori, cât şi în
perioada de la externare până la realizarea transferului • asigurarea aceloraşi
drepturi pentru deţinuţii care refuză internarea, până la realizarea
transferului • asigurarea efectuării expertizelor medico-legale solicitate de
instanţele de judecată sau de organele de cercetare penală (expertize
psihiatrice, expertize pentru amânarea/întreruperea executării pedepselor
pentru motive medicale, alte expertize medico-legale – paternitate, în caz de
agresiuni etc.) ori altor investigaţii solicitate de acestea • asigurarea
asistenţei medicale în situaţii specifice (autoagresiuni, agresiuni, refuz de
hrană, sancţiuni disciplinare, transfer, liberare) • participarea personalului
medical la activităţi specifice privind individualizarea/schimbarea regimului
de executare a pedepselor privative de libertate, selecţionarea la muncă,
liberarea condiţionată.
Codurile de parafă din sistemele „paralele“. În M. Of. nr. 96
din 7 februarie 2012, a fost publicat Ordinul ministrului sănătăţii nr.
94/01.02.2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.059/2003
privind declararea nominală obligatorie şi evidenţa medicilor. Prin acest act
normativ, sunt clarificate unele aspecte privindu-i pe medicii angajaţi în unităţile
sanitare ale ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii
publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aceştia deţinând
cod de parafă similar cu medicii angajaţi în unităţile sanitare din subordinea
Ministerului Sănătăţii, respectiv a autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi a altor ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii. În
acest sens, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică
din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică pune la dispoziţia
Ministerului Sănătăţii coduri de parafă, în vederea distribuirii acestora
structurii corespunzător desemnate, prin ordin comun şi cu avizul Ministerului
Sănătăţii, din partea ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării,
ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti. Codurile de
parafă atribuite anterior prezentei reglementări în sistemul apărării, ordinii
publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se anulează.
