Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Sommet academic medical

Viața Medicală
Dr. A. M. miercuri, 29 mai 2013
   Reluând tradiţia întrunirilor comune cu Academia de Medicină din Franţa, conducerea Academiei de Ştiinţe Medicale a organizat, la începutul acestei luni, la Palatul Parlamentului, o şedinţă care a avut ca temă rolul academiilor în Europa.
Prof. dr. Raymond Ardaillou    Reuniunea a fost deschisă de prof. dr. Raymond Ardaillou, secretarul perpetuu al Academiei Naţionale de Medicină, care a amintit de legăturile istorice ale României cu înaltul for de consacrare francez, din care au făcut parte nu mai puţin de 26 de personalităţi de origine română. Tradiţia este continuată şi în contemporaneitate, prin prezenţa în Academia Franceză de Chirurgie a unor specialişti români, profesorul francez dând exemplul preşedintelui AŞM, prof. dr. Irinel Popescu.
    Reperele culturale pe care România şi Franţa le au în comun – Eugène Ionesco, Emil Cioran sau George Enescu – au introdus excursul realizat de prof. dr. Jacques Battin în istoria Academiei Naţionale de Medicină. Academia Regală de Medicină a luat naştere în 1820, printr-o ordonanţă semnată de regele Ludovic al XVIII-lea, care aducea laolaltă Academia Regală de Chirurgie, Societatea Regală de Medicină şi Societatea Facultăţii de Medicină. De reţinut este însă ce prevedea ordonanţa regală: „Această academie va fi special înfiinţată pentru a răspunde cererilor guvernului despre tot ce interesează sănătatea publică, în principal despre epidemii, despre bolile specifice unor teritorii, epizootii, diferitele cazuri de medicină legală, propagarea vaccinurilor, examinarea noilor remedii şi a remediilor secrete, deopotrivă interne şi externe, apele minerale etc. Între altele, Academia va avea sarcina de a continua activitatea Societăţii regale de medicină şi a Academiei regale de chirurgie: se va ocupa de toate domeniile de studiu şi cercetare care pot contribui la progresul diferitelor ramuri ale artei vindecării“. Academia regală de medicină avea să devină imperială, între 1851 şi 1870, pentru a căpăta denumirea de Academie naţională la 1 martie 1947. Academia regală de chirurgie a fost creată de Ludovic al XV-lea, în 1731, dar a fost desfiinţată de Revoluţia franceză. În 1843 (după crearea Academiei regale de medicină), un grup de chirurgi decid să reînfiinţeze vechea academie, dar sub numele de Societatea naţională de chirurgie, care devine Academia de chirurgie în 1935.
     Despre misiunea actuală a Academiei naţionale de medicină a vorbit prof. dr. André Parodi, fost preşedinte al înaltului for francez (2012). Pornind de laProf. dr. Andre Parodi Global Burden of Disease – studiu de referinţă publicat în Lancet la finele anului trecut, despre care şi săptămânalul nostru a scris pe larg în decembrie 2012, preşedintele Academiei naţionale de medicină a explicat în ce fel s-a schimbat contextul social, politic, economic, tehnologic, sanitar şi cum s-a adaptat Academia la noile realităţi – la distanţă de două secole de la înfiinţare. Noile misiuni ale forului francez vizează în special sănătatea publică şi progresul ştiinţelor medicale: exprimarea rapidă a unor puncte de vedere, pe domeniile sale de competenţă, în beneficiul profesiei medicale; participarea la evoluţia politicilor de sănătate; lupta împotriva dezinformării publicului; contribuţia directă la difuzia progresului în materie de sănătate; contribuţia directă la progresul medicinii, prin acordarea de premii şi burse; păstrarea documentelor istorice privind evoluţia medicinii şi punerea lor la dispoziţia cercetătorilor.
     Istoria Academiei de Ştiinţe Medicale a fost prezentată de conf. dr. Octavian Buda, titularul disciplinei istoria medicinii de la UMF „Carol Davila“ Bucureşti. Forul român avea să ia fiinţă în 1935, graţie eforturilor depuse de profesorul Daniel Danielopolu. Legea publicată la 17 aprilie stabilea şi cele două obiective fundamentale ale noii academii: de a contribui la progresul cercetării ştiinţifice în domeniile medicinii umane, medicinii veterinare, farmaciei şi ştiinţelor biologice şi fizico-chimice, în raportul acestora cu medicina; de a studia şi dezbate directivele ştiinţifice ale organizării sanitare, ale asistenţei sociale, ale asigurărilor sociale, ale învăţământului medical uman şi veterinar şi farmaceutic, exprimând guvernului opinii pe toate aceste subiecte. Academia nu avea să reziste multă vreme, fiind desfiinţată în 1948, odată cu des­fi­inţarea Academiei Române şi înfiinţarea Academiei R.P.R., din care au fost epurate toate personalităţile neraliate la valorile Moscovei şi ale comuniştilor din Republica Populară Romînă. Istoria avea să fie revizuită abia două decenii mai târziu, când, la 21 iunie 1969, se înfiinţa Academia de Ştiinţe Medicale.
 Prof. dr. Irinel Popescu  Rolul din prezent al Academiei de Ştiinţe Medicale a făcut obiectul alocuţiunii susţinute de prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele AŞM. Chiar dacă rolurile celor două instituţii sunt principial asemănătoare, rolul AŞM rămâne în stadiul de deziderat, în vreme ce Academia naţională de medicină chiar îndeplineşte rolurile asumate prin lege. Academia de Ştiinţe Medicale funcţionează în prezent în baza Legii nr. 264 din 16 iunie 2004 şi unul dintre rolurile importante pe care forul român ar trebui să le joace este acela privind cercetarea ştiinţifică medicală, din calitatea de coordonator naţional. Aici există, de altfel, o mare diferenţă faţă de Franţa, unde cercetarea este în responsabilitatea INSERM. Nu în ultimul rând, Academia de medicină trebuie văzută şi ca for de consacrare, prin recrutarea celor mai merituoşi membri ai comunităţii medicale, în felul acesta fiind facilitată şi atingerea obiectivelor privind rolul consultativ al AŞM la elaborarea politicilor şi strategiilor de sănătate. Prezentând apoi lista membrilor de onoare aleşi de forul român în ultimii doi ani, printre care se regăseşte şi preşedintele Academiei naţionale de medicină (2012), profesorul Parodi, preşedintele AŞM a făcut trecerea către următorul moment, cel de decernare a titlului de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale profesorilor Raymond Ardaillou, secretarul perpetuu, şi Yves Logeais,Prof. dr. Yves Logeais vicepreşedintele Academiei naţionale de medicină.
     Şedinţa s-a încheiat cu decernarea Medaliei Academiei naţionale de medicină profesorilor Irinel Popescu, preşedintele, şi Mircea Ifrim, secretarul Academiei de Ştiinţe Medicale.

 

Membri corespondenţi sau asociaţi români în Academia naţională de medicină (1897–2007)

 

Medicină: Daniel Danielopolu (1934), Basile Theodoresco (1957), Ion S. Pavel (1976), Ştefan Milcu (1979), Franz Halberg (1990).
Chirurgie: Anastase Demosthene (1897), Thomas Jonnesco (1909), Constantin Angelesco (1935), Theodore Burghele (1963), Eugen Aburel (1968), Panait Sîrbu (1976), Henry Haimovici (1986).
Anatomie-Fiziologie: Nikolai Kalendero (1890), Victor Babes (1892), Mihail Petrini-Galatz (1898), Georg-Jean Stoicesco (1900), Gheorghe Marinesco (1911).
Ştiinţe biologice: Constantin Istrati (1901), Constantin Levaditi (1928), Johan Cantacuzene (1929), Emil Racovitza (1945), Georges Marinesco (1977), Herbert Tuchmann-Duplessis (1978), Liane Deligdisch-Schor (2007).
Farmacie: Radu Vladesco (1946).
Ştiinţe veterinare: Octavian Vladutiu (1966).

(după R. Ardaillou; grafia numelor îi aparţine autorului)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.