Ediţia aceasta a avut cinci categorii ştiinţifice – Ştiinţe medicale, Ştiinţe fundamentale, Ştiinţe chirurgicale, Sănătate publică şi Poster –, pentru care s-au înscris aproximativ 256 de rezumate ştiinţifice, din care au fost selectate 144.

   Luisa Bâcă a fost coordonatorul ştiinţific al lucrărilor înscrise. Luisa este studentă în anul V la UMF „Carol Davila“ şi, în 2010, a lucrat în echipa de cercetare a profesorului Jonas Galper, de la Tufts Medical School şi Molecular Cardiology Research Institute din Boston (SUA). La anul, va petrece încă două luni în laboratorul doctorului Zolt Arany, cardiolog şi cercetător reputat de la Universitatea Harvard din Statele Unite. Despre participanţi şi nivelul lor de pregătire, Luisa spune că: „Anul acesta, comisiile au fost mai stricte, lucrările sunt mai bune de la an la an. Se observă, de asemenea, o tendinţă pozitivă şi în materie de abstracte şi prezentări orale“.

   Lucrările cele mai interesante din punct de vedere ştiinţific au fost premiate cu costume medicale, ciocănele pentru reflexe, tensiometre, Atlas de Anatomie Clinică Netter, Manual Merck de Diagnostic şi Tratament, Manual de Medicină Harisson – ediţia „de buzunar“, ghiduri clinice pentru medicină de urgenţă şi multe altele. „Viaţa medicală“ a acordat tinerilor care au obţinut primul loc, la fiecare dintre cele cinci categorii, un abonament anual.

   Prezentăm în continuare lucrările câştigătoare ale celor cinci echipe mediciniste care au renunţat la timpul liber pentru a gândi şi lucra, ca dovadă că viitorul medicinii româneşti este capabil de performanţă.

Ecografia, viitoare metodă de screening pentru poliartrită reumatoidă?

   Poliartrita reumatoidă (PR) este o maladie autoimună a ţesutului conjunctiv de etiologie necunoscută, caracterizată prin sinovita erozivă simetrică, care generează leziuni articulare severe şi, în final, impotenţă funcţională, cu impact negativ asupra calităţii vieţii. Victoria Teodora Bârsan e anul VI la Facultatea de Medicină din cadrul UMF Târgu Mureş şi vrea să se specializeze în reumatologie. Anul acesta, a participat pentru prima oară la CNSTM şi a câştigat premiul I la categoria Ştiinţe medicale cu lucrarea „Corelarea Scorului ultrasonografic (Grey Scale) cu indicii de activitate şi calitate a vieţii la pacienţii diagnosticaţi cu poliartrită reumatoidă“. Obiectivul studiului său, efectuat cu ajutorul a trei colegi, a fost să coreleze indicii imagistici paraclinici de activitate a bolii (semicantitativi şi cantitativi) cu indicii consacraţi de activitate a bolii (DAS28 – Disease Activity Score, CDAI şi HAQ – Health Assesement Questionnaire).

   „Am citit multe articole despre acest subiect şi s-ar putea ca, prin ecografie, poliartrita reumatoidă să se depisteze mai timpuriu. Deşi sunt relativ multe studii în acest domeniu, e nevoie de şi mai multe până când ecografia va putea fi implementată ca metodă de screening. M-am gândit că, prin lucrarea mea, pot ajuta la acest lucru“, relatează Victoria, când e întrebată de ce a ales această temă. Pe viitor, studenta spune că vrea să continue cu cercetarea în reumatologie, pentru că „mai sunt multe de descoperit, iar patologiile nu sunt vindecabile“.

   Pentru atingerea obiectivelor lucrării, s-a realizat un studiu prospectiv observaţional într-o perioadă de trei luni (martie–mai 2011), pe un lot de 47 de pacienţi (83% femei). Pacienţii au fost diagnosticaţi cu PR conform criteriilor A-CR/EULAR 2010, iar cuantificarea imagistică a activităţii bolii s-a realizat prin utilizarea unei scale semicantitative în modelul Grey. De asemenea, s-au monitorizat şi constantele necesare calculării scorurilor DAS28 CDAI şi HAQ. Datele au fost prelucrate cu programul GraphPadPrism, iar pentru statistica inferenţială au fost folosite corelaţia Pearson şi metoda Bland-Altman.

   Cele mai mari greutăţi pe care le-a întâmpinat tânăra cercetătoare în efectuarea studiului au fost lipsa materialelor şi timpul scurt: „În ultima vreme nu am putut să introduc pacienţi în studiu din cauza faptului că nu mai aveam eprubete pentru VSH, iar fără acesta nu puteam calcula două dintre scoruri. Aşa am exclus mulţi subiecţi...“. Dimineaţa, Victoria mergea la stagiu, după-amiaza fugea pe secţia de Reumatologie să facă anamneze, ecografii şi să culeagă datele hematologice şi antropometrice ale pacienţilor incluşi în studiu. Seara prelucra statistic datele obţinute în timpul zilei, iar în ziua următoare o lua de la capăt. „Am făcut mai mult de 90 de ecografii singură, m-am implicat întru totul... Dar mi-a plăcut mult. Am avut şi ajutor – dr. Monica Copotoiu, specialist reumatolog, care este coordonatoarea lucrării mele. Tot ea mi-a inspirat pasiunea pentru acest domeniu şi m-a ajutat să aleg tema“.

   În urma determinării indiciilor de activitate şi calitate a vieţii, Victoria şi colaboratorii săi au obţinut medii ale scorurilor DAS28 şi CDAI semnificative statistic (4,42, respectiv 2,94), iar HAQ cu o medie de 1,79. O analiză Bland-Altman a pus în evidenţă o supraevaluare a scorului de activitate a bolii conform indicelui efectuat de tinerii cercetători. De asemenea, s-a obţinut o corelaţie semnificativ statistică între indicii de activitate şi indicele de calitate a vieţii (p < 0,001) şi între indicele de calitate a vieţii şi vechimea bolii (p = 0,029).

   Astfel, se pare că ultrasonografia, chiar dacă nu s-a corelat cu indicii clasici de activitate a bolii, e utilă în monitorizarea activităţii subclinice şi în adoptarea de noi conduite terapeutice la pacienţii diagnosticaţi cu poliartrită reumatoidă.

Metode noi pentru evaluarea HTA

   Primul loc la Ştiinţe fundamentale a fost câştigat de echipa formată de dr. Romina-Marina Sima şi dr. Mihai Popescu – doi tineri absolvenţi ai Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti – cu cercetarea „Noi metode neinvazive pentru evaluarea profilului hemodinamic la pacienţii hipertensivi“.

   Dr. Romina Sima tocmai a intrat în rezidenţiatul de Obstetrică-ginecologie, iar Mihai Popescu – la Anestezie-terapie intensivă. Este al treilea an când echipa participă la Congresul Naţional pentru Studenţi şi Tineri Medici, dar e prima oară când ia premiu. Anul trecut, cei doi au prezentat o lucrare despre variaţia NT-proBNP la pacienţii cu traumatism craniocerebral, iar acum doi ani au făcut un studiu comparativ între incidenţa şocului septic la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) şi National Taiwan University Hospital. Despre lucrarea efectuată în Taiwan, în 2009, într-un stagiu la care studenta de atunci ajunsese prin concurs, spune că era foarte bună, dar pe atunci nu avea experienţă în prezentat: participările consecutive la congres au ajutat-o mult.

   Cercetarea cu care au câştigat anul acesta este un studiu mai amplu pe care cei doi l-au făcut la Catedra de fiziologie, cu dr. Cătălina Ciornei. Ceea ce au prezentat la congres face parte din lucrarea de diplomă a Rominei Sima.

   Expunerea celor doi a început cu descrierea impactului pe care hipertensiunea arterială (HTA) îl are asupra calităţii vieţii pacientului sub aspect medical şi socioeconomic: „Este importantă o evaluare precoce a persoanelor cu risc crescut, prin metode neinvazive, rapide şi ieftine. Impedanţa cardiacă este folosită pentru a decela boala cardiovasculară subclinică la pacienţii cu HTA“.

   Cei doi tineri au monitorizat parametrii hemodinamici la pacienţi cu HTA esenţială. Aceştia au fost selectaţi dintre cei care s-au adresat la unitatea de primire urgenţe din SUUB (unde Romina şi Mihai fac voluntariat de patru ani), în perioada 1 iulie – 1 septembrie 2010. Pentru determinări, s-a folosit cardiograful de impedanţă. Parametrii expuşi au fost tensiunea arterială maximă, tensiunea ortostatică, volumul sistolic (VS), debitul cardiac (DC), rezistenţa vasculară periferică (RVP) şi impedanţa de bază.

   Astfel, s-a realizat un studiu prospectiv, cohortă de tip II, cu 20 de hipertensivi în lotul de studiu şi 20 de normotensivi în lotul martor. Pentru prelucrarea datelor, au colaborat cu o persoană care lucrează la Institutul Naţional de Statistică – „Am avut nevoie de îndrumare... Iniţial, au fost câte 35 de parametri pentru fiecare pacient timp per opt secunde. Am lucrat în final cu media mediilor – a fost un studiu destul de amplu“, spune Romina.

   Pacienţii studiaţi prezintă dominant HTA gradul II ESC/ESH şi 20% dezvoltă hipertensiune ortostatică. Valoarea medie a debitului cardiac pentru lotul de studiu este de 4,2 l/min, semnificativ mai mică faţă de a lotului martor (5,7 l/min). Rezistenţa medie a hipertensivilor este de 1778,35 dyne/sec/cm–5, iar a lotului martor de 946,12 dyne/sec/cm–5. Se observă ca impedanţa de bază are o valoare medie de 31,78 ohm la cei cu HTA, comparativ cu subiecţii sănătoşi (26,35 Ohm).

   Ca atare, impedanţa cardiacă reprezintă o metodă neinvazivă, rapidă şi ieftină care decelează modificări importante ale hemodinamicii. Pacienţii hipertensivi studiaţi au avut debitul cardiac şi volumul sistolic diminuate, iar rezistenţa vasculară periferică crescută, în pofida tratamentului adecvat. Impedanţa de bază se menţine în limite normale la persoanele cu HTA şi nu există variaţii recente ale volemiei.

Soluţii optime pentru transplantul de faţă

   Premiul cel mare pentru Ştiinţe chirurgicale a revenit Andrei-Elena Pătraşcu, studentă în anul VI la UMF „Carol Davila“ Bucureşti, pentru prezentarea „Transplantul de ţesuturi compozite rămâne o provocare datorită imunogenităţii particulare“. Elena e pasionată de chirurgie plastică şi microchirurgie (face cercetare de aproape doi ani în Laboratorul de microchirurgie experimentală din Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, la profesorii Lascăr şi Zamfirescu) şi merge, de câte ori are ocazia, la întâlniri care îi îmbogăţesc cunoştinţele în acest domeniu (ultima asemenea manifestare la care a mers a fost Congresul Mondial de Microchirurgie).

   „Transplantul de faţă nu este vital, iar găsirea unei soluţii optime în terapia imunosupresoare este definitorie în extinderea aplicării acestei proceduri. Ne-am propus descrierea unui nou model de transplant simultan de hemifaţă, mandibulă şi limbă la şobolan, util în studiul transplantului de ţesuturi compozite“, descrie studenta scopurile pe care le urmăreşte cu această lucrare, pe care o va prezenta anul viitor şi la examenul de licenţă.

   Elena, împreună cu colega sa Diana Bonto, a efectuat şase transplanturi (heterotopice) de la şobolani Lewis la şobolani Brown Norwaz. Pediculul vascular al transplantului a fost reprezentat de artera carotidă comună şi vena jugulară externă. Timpul necesar disecţiei şi procedurilor microchirurgicale a fost de 420 ± 40 minute, iar cel de ischemie de 90 ± 10 minute. Ciclosporina A a fost administrată în monoterapie imediat după transplant (10 mg/kg) până în ziua patru. Ulterior, s-a administrat ciclosporină (2 mg/kg/zi). Zilnic, animalele de laborator au fost evaluate şi prin examen clinic. Doi şobolani au murit imediat postoperator, iar patru au supravieţuit o lună fără semne de rejet clinic.

   Concluziile descrise în rezumatul lucrării spun că „transplantul heterotopic de hemifaţă, mandibulă şi limbă la şobolan este o procedură microchirurgicală complexă, facil de monitorizat prin evaluare clinică. Includerea mandibulei în lambou permite utilizarea acestui model în studiile de chimerism“.

Detectarea leziunilor cerebrale la gravidele cu HTA

   Hipertensiunea arterială asociată sarcinii este o problemă cu impact profund asupra prognosticului materno-fetal şi reprezintă premisa unor leziuni evidenţiabile la nivel renal, cerebral, hepatic, placentar, cardiovascular, dar şi de status hormonal.

   De la acest fapt a plecat dr. Ciprian-Gavrilă Ilea, din Iaşi, un tânăr medic specialist obstetrică-ginecologie. Dr. Ilea a câştigat, în urma studiilor efectuate pe această temă, locul I la secţiunea Poster, cu lucrarea „Particularităţi ale mapping-ului cerebral EEG în hipertensiunea arterială asociată sarcinii.“

   Tânărul a evaluat distribuţia spaţială a particularităţilor activităţii electrice cerebrale la gravidele cu HTA asociată sarcinii, folosindu-se de mapping-ul cerebral EEG sau BEAM (Brain Electrical Activity Mapping).

   Pentru studiu au fost selectate 20 de gravide din Maternitatea „Cuza Vodă“ din Iaşi (vârsta de gestaţie s-a situat între 20 şi 36 de săptămâni) cu preeclampsie (hipertensiune arterială asociată sarcinii). Pentru grupul de control au fost recrutate alte 20 de femei însărcinate, fără patologie hipertensivă asociată. Monitorizarea maternă a inclus efectuarea mapping-ului cerebral EEG, un bilanţ clinic şi paraclinic al modificărilor cardiovasculare, renale, hepatice, biochimice şi hematologice.

   Mapping-ul cerebral EEG efectuat de dr. Ciprian Ilea a evidenţiat anomalii focale la 14 paciente, pe care le-a comparat apoi cu grupul de control. Modificările au constat, majoritar, în scăderea activităţii electrice de bază (10 paciente) cu localizare predominantă în lobii occipitali, precum şi trasee hipervoltate intermitente la paciente. Două gravide, care au avut o importantă scădere a activităţii electrice cerebrale, au dezvoltat ulterior crize convulsive (eclampsie).

   Astfel, rezultatele obţinute de tânărul medic arată că mapping-ul cerebral EEG este, foarte probabil, o investigaţie sensibilă în detecţia extinderii leziunilor cerebrale la gravidele cu hipertensiune arterială asociată sarcinii. Pentru a putea fi obţinută o concluzie clară, sunt necesare studii mai amănunţite, pe grupuri mai mari, pe care tânărul medic le va definitiva pentru teza de doctorat aflată în desfăşurare.

Profesorii influenţează decizia tinerilor medici de a pleca din ţară

   „Tendinţa curentă de globalizare influenţează şi sistemele de sănătate. Migraţia medicilor devine o problemă tot mai serioasă. În ultimii 10 ani, România a fost un furnizor important de medici, în special pentru ţările din Europa de Vest. Scopul acestui studiu a fost acela de a investiga percepţia studenţilor la medicină cu privire la oportunitatea de a lucra în străinătate după absolvire“, scrie Flaviu Bodea, un student de anul V de la Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, în introducerea rezumatului lucrării sale care a câştigat premiul I la secţiunea de Sănătate publică.

   „Oportunitatea de a practica medicina în străinătate a devenit clară pentru medicii din România postdecembristă, dar, după intrarea în Uniunea Europeană, oportunitatea aceasta s-a transformat într-un adevărat fenomen. Ideea studiului mi-a venit tocmai în acest context, al unei mediatizări intense. Un prieten cercetător la Centrul de Sănătate Publică şi Politici de Sănătate de la Universitatea «Babeş-Bolyai» a avut şi el o influenţă“, motivează Flaviu conţinutul lucrării sale apreciate şi premiate de cei de la Bucureşti.

   Există foarte multe studii despre medicii şi rezidenţii care vor să plece, dar nimeni nu s-a gândit până acum să analizeze factorii care îi determină pe viitorii medici să decidă pentru o carieră în străinătate încă din studenţie. Flaviu a hotărât să schimbe acest lucru şi a alcătuit un chestionar prin care a vrut să afle ce sistem de sănătate vor studenţii şi ce îi influenţează în decizia lor de a pleca. Înainte de acesta, studentul de anul V, care vrea să se specializeze în neonatologie sau chirurgie (pentru că vezi rezultatele muncii tale imediat), a câştigat premii în străinătate cu lucrări despre stresul oxidativ. În anul II, a luat primul loc în cadrul secţiunii de Ştiinţe fundamentale la un congres din Ungaria, iar apoi – în acelaşi an – tot primul loc în Polonia. Lucrarea câştigătoare, care apoi a apărut într-o revistă de profil din Polonia, se numeşte „L-carnitina scade stresul oxidativ indus de hipoxia hipobară“ şi a fost realizată cu ajutorul Catedrei de Fiziologie din Cluj.

   Anul trecut, Flaviu a obţinut premiul II la CNSTM cu studiul „Cum influenţează chercitina stresul oxidativ. În vară, la Novi Sad (Serbia), a obţinut premiul I, tot cu o lucrare despre stresul oxidativ. La Congresul „Medicalis“ din Cluj-Napoca, a luat premiul II la Secţiunea de sănătate publică pentru „Ce înseamnă să fii un doctor bun. Perspectiva studenţilor“, iar la Iaşi, secţiunea de Bioetică a congresului studenţesc l-a premiat cu locul întâi pentru „Ce înseamnă să fii un student la medicină creştin şi cu impact. Caracteristici“.

   Cea mai importantă prezentare pe care a avut-o anul acesta, chiar dacă nu a câştigat niciun premiu, a fost parte din studiul cu care a participat la Congresul pentru Studenţi şi Tineri Medici de la Bucureşti. A vorbit despre emigrarea medicilor români din perspectiva studenţilor. De asemenea, aceeaşi lucrare cu emigrarea medicilor a fost selectată de AMEE din Viena, cea mai mare conferinţă de educaţie medicală din Europa, unde rezumatul lui a fost selectat din cele 10.000 de aplicaţii şi 5.000 de abstracte trimise. Studentul nu a putut însă participa din cauza taxei de participare – prea mare pentru posibilităţile lui.

   Studiul prezentat la congres – „Fenomenul de emigrare a medicilor din sistemul sanitar românesc. Răspunsul studenţilor“ – a avut design transversal. A fost creat un chestionar cu 24 de întrebări, structurat în două părţi, pe care l-au construit în două săptămâni. Prima parte a adunat informaţii generale precum sex, an de studiu şi performanţa academică. A doua parte a conţinut întrebări despre dorinţa studenţilor de a practica medicina în străinătate şi a investigat factorii care le influenţează decizia – factori aparţinând fie ţării de provenienţă, fie celei de destinaţie. Chestionarul a fost printat (deşi e mai costisitor, Flaviu a observat că răspund mai mulţi studenţi decât prin e-mail) şi distribuit studenţilor de anul I şi VI din şase facultăţi de medicină din România – anul I era, practic, lot martor (în anul I studenţii nu sunt încă influenţaţi de facultate), iar anul VI era cel mai relevant. Echipa lui Flaviu a folosit programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) v.17 pentru a analiza rezultatele.

   În total, au fost şapte oameni care au lucrat la acest studiu, iar de la idee până când a avut primele rezultate au trecut trei luni de zile – „Ne-a luat ceva timp să le imprimăm, să le distribuim în ţară, să le introducem în baza de date, să facem analiză statistică preliminară. De unul singur nu aş fi reuşit“, povesteşte autorul studiului.

   Chestionarul a fost în cele din urmă completat de 959 de studenţi. 89,98% din respondenţi au declarat că s-au gândit să practice medicina în străinătate după absolvire. A fost realizată regresia logistică directă pentru a aprecia impactul unui număr de factori asupra probabilităţii ca respondenţii să declare că vor practica în străinătate. Modelul a conţinut trei variabile independente (sex, motivaţie de a rămâne în ţară indusă de către profesori, gradul de dezvoltate al sistemului de sănătate). Modelul complet, conţinând toţi predictorii, a fost statistic semnificativ. Doar o singură variabilă (motivaţia de a rămâne în ţară) a avut un aport semnificativ statistic la model, cu odds ratio = 1,1132.

   Studentul a descoperit că tendinţa de a lucra în străinătate după absolvire este o opţiune atractivă pentru majoritatea celor care au răspuns. Modelul testat a demonstrat că studenţii sunt mai tentaţi să plece dacă profesorii lor nu le induc motivaţia de a practica în sistemul medical românesc. „Dacă eşti influenţat de o persoană binevoitoare şi dispusă să te ajute, lucrul acesta te motivează suficient cât să încerci să faci în ţara noastră ceva în medicină sau în cercetare. Persoanele acestea îţi oferă un exemplu. Am întâlnit medicinişti care au avut activitate ştiinţifică pe lângă un profesor sau un cadru didactic care le-a dat o altă perspectivă asupra medicinii cu care lumea e obişnuită în general. Cred că aceste persoane pot să facă diferenţa şi să arate că, da, se poate şi în România“, spune Flaviu, încercând să explice rezultatele cercetării sale.

   Obiectivul final al echipei de studenţi este publicarea articolului într-o revistă internaţională cotată ISI. Pentru acest lucru, Flaviu consideră studiul pe care l-a prezentat la Bucureşti unul pilot (chiar dacă are 959 de respondenţi şi nu se încadrează în acest tipar). Deja a început a doua fază a cercetării, care încearcă să afle ce se întâmplă în mintea studenţilor din anii II şi V de la Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară. Pentru această etapă a proiectului, a obţinut de la facultate un grant de 1.000 de euro.

   Dacă ar fi fost întrebat acum un an ce va face după terminarea facultăţii, Flaviu ar fi răspuns ferm: „Rămân în România“. Între timp, medicinistul ia în calcul posibilitatea să facă rezidenţiatul în Marea Britanie. Spune că vrea „şansa de formare profesională de calitate, dar şi recompensa financiară proporţională cu munca depusă. Eu nu cred că medicina se construieşte în jurul banilor, din contră, dar la un moment dat în viaţă, când ai o familie, şi aspectul economic are ponderea lui“.