Numărul 36 al săptămânalului „Viaţa medicală“ (9 septembrie 2011)
anunţa desfăşurarea unui concert susţinut de World Doctors Orchestra (Orchestra Mondială a Medicilor) la
Washington (SUA). Revin aici cu câteva gânduri şi impresii de la această
manifestare, care s-a constituit într-un eveniment cu totul deosebit, atât
pentru noi, cei care am stat pe scenă, cât şi pentru publicul care a venit în
număr mare să asiste la concert.
Orchestra Mondială a Medicilor combină plăcerea
muzicii de calitate cu opera de binefacere. De două-trei ori pe an, în jur de o
sută de medici din peste 30 de ţări îşi schimbă halatele albe cu ţinuta de
concert şi produc spectacole de binefacere pentru oamenii care au nevoie de
asistenţă medicală. Sumele fiecărui concert sunt distribuite către una sau două
organizaţii de ajutorare nonprofit. Prima este o organizaţie internaţională, a
doua o mişcare caritativă locală, din ţara unde este dat concertul. Crezul
muzicienilor este că nici graniţele naţionale, nici interesele economice sau
politice nu trebuie să limiteze accesul la o asistenţă medicală adecvată. Prin
spectacolele sale, Orchestra Mondială a Medicilor doreşte să conştientizeze
faptul că grija medicală este un drept uman fundamental şi o precondiţie pentru
dezvoltarea umană.
Orchestra a fost fondată recent (2007), de către
dirijorul ei actual, prof. dr. Stefan
Willich, directorul Institutului de Medicină Socială, Epidemiologie şi
Economie Sanitară de pe lângă Centrul Medical al Universităţii Charité din
Berlin (Germania). De la înfiinţare, Orchestra a susţinut în medie două
concerte pe an, în diferite ţări (Germania, SUA, Armenia, Taiwan şi Coreea).
Recentul concert din Washington s-a desfăşurat
în ziua de 11 septembrie pentru a comemora victimele atentatelor petrecute cu
zece ani în urmă. Beneficiile au fost vărsate Fundaţiei Whitman-Walker, care
facilitează tratamentul celor afectaţi de SIDA.
Programul a conţinut lucrări cu rezonanţă
particulară pentru evenimentul zilei: Adagio pentru orchestră de coarde de
Samuel Barber, Concertul pentru vioară si orchestră nr. 5 în la major de
Wolfgang Amadeus Mozart şi Simfonia nr. 2 în do minor „Învierea“ de Gustav Mahler. În afara membrilor orchestrei, la reuşita
concertului au participat muzicieni de valoare excepţională: solista
concertului pentru vioară de Mozart a fost Tamaki Kawakubo (SUA), câştigătoarea
concursurilor de vioară Pablo Sarasate (2001) şi Ceaikovski (2002). Simfonia
lui Mahler s-a bucurat de contribuţia sopranei Jeanine De Bique şi a
mezzosopranei Jennifer Johnson Cano (ambele din SUA), invitate obişnuite ale
celei mai prestigioase scene de operă a lumii (Metropolitan), precum şi a
Corului Filarmonic Naţional din Washington.
După o săptămână intensă de repetiţii, în
timpul căreia noi, muzicienii, am avut ocazia să ne cunoaştem, să propunem noi
idei de dezvoltare a Orchestrei şi, în special, să studiem împreună programul,
a urmat un concert desfăşurat într-o atmosferă deosebită, încărcată de
semnificaţia comemorării, într-o sală în care asistenţa s-a prezentat cu
generozitate (2.000 de locuri). Punctul culminant a fost, evident, simfonia „Învierii“
de Mahler, în care, pe de o parte, compozitorul şi-a transpus dubiile existenţiale
într-o polifonie complexă şi nobilă, iar, pe de altă parte, publicul a vibrat, în
conjunctura lui 11 septembrie, cu mesajul muzical de speranţă interpretat de Orchestra
noastră.
Următoarele
concerte vor fi prezentate la Beijing şi Shanghai (China), la începutul lunii
decembrie, şi vor propune lucrări de Beethoven şi Brahms. 
