Exponatele ne introduc în lumea invenţiilor și a fanteziilor, mai mult sau mai puţin utopice, ale scriitorilor Jules Verne (1828-1905) și H.G. Wells (1866-1946), dar și în universul scriitoarei Mary Shelley. Iar calea pentru a le înţelege este lectura, reîntoarcerea la cărţile tinereţilor noastre. Avem de-a face cu doi vizionari ai tehnologiilor viitorului.

Voi începe cu Jules Verne, opera sa fiind îmbinarea inspirată a literaturii de aventuri cu SF și stilul fantastique. În cărţile sale interesul pentru știinţă se concretizează în teme materializate în secolul XX: zborul pe Lună, submarinul, scafandrul autonom, zborul în spaţiu etc.

Subiectele romanelor sale tratează atât realităţile tehnologice ale celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX („Copiii căpitanului Grant”, „Ocolul Pământului în 80 de zile”, „Steaua Sudului”), cât și lumile imaginare, prezente în „De la Pământ la Lună”, „20.000 de leghe sub mări”, „Robur Cuceritorul”, „Un oraș plutitor”.

Reîntoarcerea la H.G. Wells înseamnă „Mașina timpului”, „Războiul lumilor”, „Omul invizibil”, „Primii oameni în Lună”, „Insula doctorului Moreau”, „Lumea eliberată” (în care prezice apariţia armelor
nucleare!).

Revin la Steampunk Museum unde reţin atenţia Camera secretă (o provocare pentru orice vizitator), Mașina timpului, camera de tortură sau cea pentru intervenţii chirurgicale, colecţia de ceasuri cu cuc, aparatul de raze X, laboratorul alchimic, ciupercile, melcul și copacii uriași, distilatorul de absint, amplificatorul de serotonină, replica „A trip to the Moon” („Călătorie spre Lună”) după Georges Méliès, biblioteca volumelor SF și fantastique.

Unic în această parte a Europei, Muzeul Steampunk Transylvania intră în galeria marilor instituţii culturale de profil, cum sunt Springfield Museums, muzeul din Oamaru (Noua Zeelandă), Kemerer Museum Bethlehem, Bradford Industrial Museum, House of Frankenstein Bath, House of Frankenstein Wax Museum (Lake George, New York).

Citiți și: Călătorie spre centrul fiinţei