Conferința Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) s-a desfășurat între 21-24 februarie, în Capitală, în prezența a peste 11.500 de participanți. În deschiderea evenimentului științific, prof. dr. Cătălina Poiană, președintele CMMB, și prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, au participat la un blitz-interviu, în care au vorbit despre evoluția Colegiului în ultimii opt ani și particularitățile relației medic-familie și societate. Astăzi, răspunsurile prof. dr. Cătălina Poiană.

Când v-ați asumat sarcina de modernizare instituțională a Colegiului Medicilor, care a fost prima schimbare pe care ați făcut-o?
Înainte de a răspunde, vreau să vă mărturisesc două lucruri. În primul rând, a coordona activitatea într-un colegiu, așa cum este Colegiul Medicilor din Municipiul București, având în vedere numărul și calitatea membrilor acestui for profesional, reprezintă o deosebită provocare. Am avut șansa de a coordona o echipă de oameni extraordinari-colegii mei din Biroul Municipal al Colegilor Medicilor din București – , cu care în toți acești ani am colaborat foarte bine. Am putut să gândim împreună care este cea mai bună soluție pentru a rezolva problemele, care n-au fost puține și n-au întârziat să apară.

 Revenind la întrebare, dacă mă gândesc cu ce am început, după preluarea mandatului... atunci se intra pe ușa din spate, o ușă mică, ascunsă în spatele clădirii, în curtea interioară. Am decis imediat că medicii vor intra pe ușa principală, pe acolo pe unde le este locul, pentru că este colegiul lor, al medicilor din București. Era o schimbare de paradigmă, schimbarea aceasta aparent minoră semnala ceea ce doream să facem: CMMB să devină un Colegiu pentru medici, iar funcționarii acestei instituții să fie la dispoziția medicilor.

Au înțeles acest lucru funcționarii CMMB?
Prin specificul activității pe care cei din Colegiu o desfășoară, este extrem de important modul în care comunică și se poartă cu membrii noștri, cu medicii. Ca urmare, atât prin mijloace administrative, cât și prin oferirea de cursuri, de training, am dorit să asigurăm o comunicare mai prietenoasă și mult mai corectă între personalul Colegiului și să schimbăm, dacă se poate, metehnele, ca să mă exprim foarte plastic. Să punem în ecuație corectă relația dintre personalul Colegiului și membrii acestuia.

Orice act poate fi accesat rapid

Societatea a trecut printr-o criză – tragedia de la Colectiv. Se punea problema siguranței clădirilor, dar și a siguranței arhivei, care nu era digitalizată?
Ne gândim acum cu părere de rău că în urmă cu 8 ani nu am făcut fotografii, să arătăm cum era subsolul clădirii, cum era podul, cum arătau birourile și cât de greu îți era să te strecori printre munți de hârtii și de dosare. Și ce însemna să cauți un dosar sau un document în aceste vrafuri de hârtii. Astăzi, dosarele medicilor sunt arhivate conform legislației în vigoare și sunt în siguranță, avem kilometri, la propriu, de rafturi. Într-o arhivă modernă și nu prin pod și subsol. Iar arhivarea digitală a reprezentat o muncă extraordinară, un mare efort, dar arhiva digitală ne permite acum să identificăm și accesăm rapid orice act de care are nevoie un doctor sau societatea.

Înainte de această conferință ați organizat un curs pentru medici, după acele atacuri informatice din spitale. Vor continua aceste sesiuni de instruire?
Atacul hackerilor a fost un  eveniment care ne-a arătat cât suntem de vulnerabili, mai multe spitale fiind complet blocate ca activitate. Însă, dacă într-o instituție cum este un spital există un departament care poate să asigure siguranța cibernetică, în ceea ce privește cabinetele din ambulatoriu sau din medicina de familie, lucrurile sunt cu mult mai greu de monitorizat. Am considerat că trebuie să venim în întâmpinarea colegilor noștri cu informații care să îi pună la adăpost de asemenea pericole. Cu certitudine vom mai organiza astfel de sesiuni de informare. În plus, pe măsură ce vom culege întrebări de la medici, le vom adresa specialiștilor în siguranță cibernetică pentru a oferi membrilor noștri soluții concrete la aceste probleme.

Informatizare pe toate planurile

De-a lungul timpului au fost multe situații de criză, cum le-ați depășit?
Au fost foarte multe momente în care activitatea noastră a presupus răspunsul rapid la provocări. Bineînțeles că, poate, cea mai importantă criză pe care a trebuit să o gestionăm a fost pandemia, când contactul fizic a trebuit diminuat foarte mult și, practic, au trebuit folosite toate celelalte mijloace prin care documentele puteau fi eliberate. Din fericire, la momentul respectiv, sistemul informatic integrat al CMMB era funcțional. Noi am reușit să informatizăm toată activitatea din toate departamentele colegiului, și când spun acest lucru nu mă refer doar la Portalul Medicilor. În acesta sunt peste 16.000 de conturi, prin care membrii noștri își pot accesa toate informațiile și pot introduce documente fără să se deplaseze la sediu. 

Am realizat și informatizarea activității din celelalte departamente, cum este Departamentul Profesional Stiințific și de Învățământ. Pe platforma EMCB Au fost urcate cursuri pe care medicii le pot accesa online, în orice moment, în mod gratuit. De asemenea, sunt digitalizate și celelalte segmente de activitate, la Departamentul acreditări și avizări, sau la Departamentul Financiar. Aplicația MyCMMB se află și ea în curs de upgradare, pentru a o face mai prietenoasă pentru utilizatori. 

Ce noutăți va aduce aceasta?
Am cules informații de la colegii noștri și IT-știi au îndreptat aceste lucruri, astfel încât foarte curând vor fi disponibile noile variante. În cadrul aplicației va funcționa și o platformă de consultări publice, tip inițiativă, în rândul comunității medicale. Consultarea permanentă cu membrii CMMB a fost, de altfel, un mod de lucru în toți acești ani. Ori de câte ori au fost probleme am aplicat chestionare prin care am vrut să aflăm părerea colegilor noștri pentru ca deciziile și conduita noastră să fie în conformitate cu așteptările lor. 

Ne puteți da câteva exemple de astfel de consultări?
De exemplu, membrii CMMB au fost consultați pe problema malpraxisului și concluzia a fost că sistemul actual de malpraxis nu este favorabil nici medicului și nici pacientului, ci doar asiguratorilor. Alte chestionare online au fost cele legate de burnout, unul înainte de pandemie și unul după pandemie. Rezultatele au fost extrem de revelatoare în ceea ce privește gradul de burnout al medicilor. Principala cauză  nu a reprezentat-o activitatea cu pacientul, ci partea birocratică. Un alt chestionar a evaluat cauzele pentru care medicii tineri aleg să plece din țară, arătând că nu salariul este cel care  motivează decizia, ci lipsa respectului în societate. Și faptul că, din cauza lipsei dotărilor și a condițiilor necesare, nu-și pot exercita activitatea la nivelul pentru care s-au pregătit de-a lungul anilor.