Dezvoltarea limbajului presupune atât delimitarea funcţiilor anatomice reprezentate în lobul frontal pentru execuţie, cât şi a celor trei lobi (parietal, temporal şi occipital) pentru funcţiile de fluenţă verbală, semantică şi exprimare grafică sau kinestezică. Aceasta a fost posibil prin apariţia unei reţele neuronale care leagă între ele toate aceste zone şi a cărei afectare poate determina diferite tipuri de afazie.

   Deosebit de utilă pentru practicieni, monografia „Afazia“, având-o ca autoare pe dna dr. Adriana Dulămea, este prezentată de dl prof. dr. Alexandru Şerbănescu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Şcoala franceză de psihiatrie a dus melancolia pe culmi de glorie până în ultimele decenii. Succesul termenului a fost atât de mare încât a fost adoptat şi de romancieri şi în cele din urmă de limbajul cotidian – este adevărat, nu cu ale sale conotaţii alienante, ci exprimând o tristeţe existenţială. Ultimele „prelungiri de serviciu“ au fost menţinute în tratate cunoscute cum sunt, în Franţa, cel al prof. dr. Henry Ey şi, în ţara noastră, al prof. dr. Aurel Romilă. Dar specialiştii de peste ocean, venind cu rapiditate din urmă, au omis din categoria bolilor psihice, în ultimele ediţii ale DSM, melancolia, pensionând-o şi asigurându-i un loc de retragere ca specificant al depresiei majore. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Beneficiind de investigaţii imagistice moderne, dnii prof. dr. A. V. Ciurea şi dr. A. Giovani prezintă dificultăţile operatorii ridicate de un interesant caz de anevrism rupt de arteră oftalmică stângă, asociat cu hipoplazia arterei carotide interne drepte. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Adolescenţa „la prelungiri“ este perioada vieţii care pune în cel mai înalt grad la încercare „flerul“ practicianului, în departajarea tulburărilor mintale de vârtejul firesc şi necesar al evoluţiei către maturitate. Diferenţierea normalului de patologic este dificilă, greşeli putându-se face în plus ori în minus adică psihiatrizare ori neglijare. Un caz ilustrativ prezintă dl dr. Alexandru Trifan la rubrica Portrete fiziognomice. (...)

 

  The fifth decade of women’s life marks a turning-point for frustration wich is promoting a tremendous drive for projection. The paper originally describes a particular form of clinical depressive-paranoid association. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Acronimul ASAP (as soon as possible – cât mai repede posibil) defineşte exact situaţia pe care o putem vedea destul de des în serialele tv de genul Chicago Hope sau Grey’s Anatomy, unde personalul medical se deplasează cu pacientul către un tratament medical sau chirurgical de urgenţă, salvator. O întârziere de minute sau secunde poate fi fatală pentru urgenţele medicale sau chirurgicale. Întotdeauna ne întrebăm care sunt manevrele cele mai corecte de efectuat pentru cazurile în care viaţa este pusă în pericol. De aici şi acronimul ASAP, care trebuie să prindă exact „fereastra terapeutică“ în care se mai poate face ceva pentru salvarea vieţii. (...)

   (...) Datorită neuronavigaţiei, introduse curent în abordurile neurochirurgicale, s-au conturat metode de intervenţie neurochirurgicală cât mai anatomice, fără lezarea structurilor neurale şi vasculare. De la perioada „supereroică“, de excizie a tumorilor intracraniene prin operaţii extrem de complexe şi delabrante, s-a trecut treptat la operaţii minim invazive, pentru a nu leza structurile majore neurale. De altfel, neuroendoscopia joacă un rol important în deschiderea căilor lichidiene din hidrocefaliile obstructive şi în obţinerea de biopsii de la nivelul pereţilor ventriculari. (...)

   La 1 mai 2011 intră în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, modificate de Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225/31.03.2011. Evidenţiem, în cele ce urmează, modificările semnificative, cu implicaţii directe sau potenţiale asupra sistemului medical românesc, această prezentare nefiind însă exhaustivă. (...)