Știri

Soluţii simple pentru probleme acutizate

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 22 2013

Lacunele din programele de tratament al insuficienţei cardiace şi costurile din ce în ce mai mari din sistemul de îngrijire a bolnavilor cardiaci au fost subiect de discuţie în cadrul unui simpozion desfăşurat recent la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“ Bucureşti. Invitat de onoare, profesorul Mihai Gheorghiade (foto), de la Northwestern University – Feinberg School of Medicine, a făcut referire în primul rând la nevoia de noi scheme de tratament pentru pacienţii la care terapiile actuale nu au dat rezultate, precum şi la necesitatea de a identifica pacienţii cu cel mai mare risc de spitalizare sau deces şi, totodată, de a educa generaţiile viitoare de medici cardiologi.

În România, afirmă dr. Ovidiu Chioncel, de la Institutul „C. C. Iliescu“, insuficienţa cardiacă este foarte frecventă, după cum a reieşit dintr-un studiu realizat recent de Societatea Română de Cardiologie, care arată o incidenţă de 4,7%. Mai grav este că nouă din zece bolnavi cu insuficienţă cardiacă nu ştiu că au această afecţiune. Acelaşi medic atrage atenţia şi în ce priveşte accesul la tratamentele intervenţionale, unde raportul dintre ţara noastră şi state vest-europene este de 1/19. Şi totuşi, stă şi România bine la ceva, spune dr. Chioncel: la registrul cu persoanele care suferă de insuficienţă cardiacă. El spune că ţara noastră ar fi singura din Europa de Est cu un asemenea registru.

Prof. dr. Cezar Macarie, de la Institutul „C. C. Iliescu“, consideră că unul dintre cele mai importante programe realizate în România de după anul 1990 ar fi cel de tratament intervenţional al infarctului de miocard (STEMI), una dintre cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă. Media vest-europeană a prevalenţei acestei afecţiuni variază între 0,5 şi 2,5%. În ţările din Europa de Est însă, nu prea există studii de prevalenţă; în România, s-a făcut unul în anul 2001, din care a reieşit o prevalenţă de peste 4%, dublul mediei europene. Explicaţia pe care o dă profesorul Macarie constă în faptul că în ţara noastră este mare prevalenţa câtorva factori generatori de insuficienţă cardiacă, precum hipertensiunea arterială (40%), care încă nu este descoperită şi tratată la timp, iar după ce este diagnosticată nu este tratată adecvat. În prezent însă, cheltuielile de sănătate cresc foarte mult în toată lumea, încât este de aşteptat ca, la un moment dat niciun stat să nu îşi mai poată permite să asigure confortul pentru sănătate. Şi, cum speranţa de viaţă este şi ea în creştere, profesorul Macarie crede că „trebuie să aruncăm o privire retrospectivă la ceea ce ar fi trebuit să facem dintotdeauna – să ne păstrăm sănătatea, să investim în educaţia pentru sanogeneză, să investim în prevenţie“.

Anticoncepționalele ar putea fi compensate pe bază de prescripție medicală

Beatrice Mahler, despre praful saharian și impactul asupra pacienților cu boli respiratorii

Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide

MEDI.COM-RARE, un hub nou, dedicat unui proiect despre bolile rare

Peste 600.000 de oameni au murit de malarie într-un singur an

Societatea Studenților Mediciniști Iași organizează Congressis ediția a 19-a

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 249 de lei
Digital – 169 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Soluţii simple pentru probleme acutizate

Din aceeași categorie