Jurnalist „Viaţa medicală“ – reporter
european
Dr.
Mihail Călin, redactor al săptămânalului nostru, a câştigat premiul al treilea
al secţiunii Presă scrisă şi online la concursul „Reporter European“ ediţia
2013, organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene şi de Biroul de Informare al
Parlamentului European în România. Colegul nostru a fost desemnat câştigător cu
două materiale publicate în „Viaţa medicală“ despre Anul european al cetăţenilor:
„Sunt cetăţean european. Şi nu-mi cunosc drepturile“ şi „Care e cel mai creativ
partid European?“. Prin intermediul acestui concurs, jurnaliştii şi bloggerii
sunt încurajaţi să contribuie la o mai largă dezbatere şi analiză a temelor
legate de integrarea europeană a României. Participanţii au avut posibilitatea
să-şi înscrie materialele într-una din cele trei secţiuni: presă video, presă
audio şi presă scrisă şi online, în timp ce la dispoziţia bloggerilor a fost
pusă o categorie specială, intitulată „Blogger European“. La categoria presă
scrisă şi online, celalalte premii au fost câştigate de Claudiu Zamfir, Hotnews
(Premiul I), pentru materialul despre Anul european al cetăţenilor, „Când
tabloidele britanice anunţă «pustiirea» României“, şi Alina Matiş, Gândul.info
(Premiul II), pentru materialul despre Anul european al cetăţenilor, „Why don’t
you come over?“ Oana Romocea, cercetătoarea româncă de la Oxford: „Până să începeţi
voi campania, aveai o ezitare să spui că eşti român“. (M. G. M.)
Leziunile medulare, costisitoare pentru societate
Anual, 500.000 de
oameni suferă leziuni medulare, potrivit unui raport OMS publicat cu ocazia
Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi (3 decembrie). Bărbaţii sunt
cei mai expuşi acestor leziuni între 20 şi 29 de ani şi după 70 de ani, iar
femeile – între 15 şi 19 ani şi după 60 de ani; în rândul adulţilor cu
traumatism medular, bărbaţii sunt de cel puţin două ori mai numeroşi decât
femeile. Până la 90% din leziuni sunt cauzate de accidente rutiere, căderi sau
violenţă, cu variaţii regionale. Majoritatea celor afectaţi au dureri cronice şi
se estimează că 20–30% prezintă semne clinice de depresie. Tot ei riscă să
contracteze afecţiuni secundare precum tromboza venoasă profundă, infecţii
urinare, escare şi complicaţii respiratorii. Leziunile medulare sunt asociate
cu mai puţine înscrieri la şcoală şi cu participare economică mai redusă (rata şomajului
la nivel global fiind de peste 60% pentru cei afectaţi), implicând costuri mari
pentru individ şi societate.
Printre măsurile esenţiale
pentru a creşte supravieţuirea şi a îmbunătăţi sănătatea şi participarea în
societate a celor afectaţi se numără recunoaşterea rapidă a cazurilor suspecte
de leziuni medulare, evaluarea şi iniţierea managementului lor – inclusiv a
imobilizării coloanei (în faza prespitalicească), accesul la îngrijiri medicale
de durată şi la produse – precum catetere – pentru reducerea riscului de afecţiuni
secundare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, accesul la reabilitare şi servicii
de sănătate mintală, la dispozitive care să ajute la realizarea activităţilor
zilnice. Potrivit OMS, pentru asigurarea dreptului la educaţie şi participare
economică, sunt necesare legi, politici şi programe care să promoveze:
accesibilitatea fizică a locuinţelor, şcolilor, spitalelor, locurilor de muncă şi
mijloacelor de transport, eliminarea discriminării, reabilitarea vocaţională
pentru creşterea şanselor de angajare, microfinanţări şi alte beneficii pentru
sprijinirea formelor alternative de autonomie economică, accesul la asistenţă
socială care să nu descurajeze reîntoarcerea la muncă, înţelegerea corectă a
leziunilor medulare şi atitudinile pozitive faţă de cei afectaţi. (Dr.
M. C.)
Antibioticele şi sănătatea
publică
Cu ocazia Zilei
europene a informării cu privire la antibiotice, „Viaţa medicală“ a
publicat, într-un număr anterior, un amplu documentar cu privire la problemele
generate de consumul inadecvat de antibiotice, publicând şi cele mai recente
date ale Reţelei Europene de Supraveghere Antimicrobiană (EARS-Net) prezentate,
la Bruxelles, de dr. Marc Sprenger, directorul Centrului de Prevenire şi
Control al Bolilor (ECDC). O acţiune de informare, în acest sens, a avut loc şi
în România, vineri, 29 noiembrie a.c., la Academia Europeană HIV-SIDA, din
cadrul Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti,
prin organizarea unei conferinţe de presă cu tema „Consumul excesiv de antibiotice
– pericol pentru sănătatea publică”. Vorbitori au fost: dr. Sorin Petrea,
director medical INBI „Prof. dr. Matei Balş“, conf. dr. Alexandru Rafila, preşedintele
Societăţii Române de Microbiologie, conf. dr. Gabriel Adrian Popescu, preşedintele
subcomisiei Ministerului Sanătăţii pentru limitarea rezistenţei microbiene şi
dr. Roxana Şerban, responsabilul tehnic al Programului Naţional de Supraveghere
şi Control al Infecţiilor Nosocomiale în România. Dintre acţiunile care pot
limita acest fenomen de creştere a rezistenţei bacteriene, specialiştii amintiţi
consideră că „buna practică a terapiei antibiotice“ este cea mai importantă:
utilizarea judicioasă a antibioticelor doar când sunt necesare, în doza corectă,
în ritmul de administrare corect şi pe durata corespunzătoare. (D.
D. M.)
