Este
o reformă care face deja istorie. De peste două decenii Statele Unite nu au mai
avut parte de o lege care să atingă atât de multe milioane de oameni. Legea
care reformează sistemul asigurărilor de sănătate din SUA, Affordable Care Act,
mai bine cunoscută sub numele Obamacare, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie
2014. Contestată în 2012 la Curtea Supremă de Justiţie, supravieţuind celor
peste 40 de încercări de revocare a ei de către republicanii din camera
inferioară a Congresului american, Obamacare se află acum în faţa momentului
adevărului.
Se
presupune că programul Obamacare va oferi asigurări private noi pentru 7
milioane de americani şi asigurări de stat, în cadrul programului Medicaid,
pentru aproape 4 milioane de americani. Aproape 30 de milioane de americani
neasiguraţi vor putea accesa asigurări medicale în cadrul Obamacare, jumătate
dintre ei prin Medicare, programul pentru vârstnici. Companiile de asigurări
nu-i vor mai putea refuza pe clienţii bătrâni sau pe cei cu boli prealabile.
Pentru a deveni asigurat, clientul este obligat să selecteze un plan de
asigurare dintre cele oferite pe aşa-numitele pieţe de asigurări virtuale şi să
plătească prima rata lunară direct companiei de asigurări la care s-a înscris.
PRIMUL
RATEU
Cea
mai mare defecţiune de până acum a apărut chiar în acest punct căci, în toamna
lui 2013, piaţa federală de asigurări de sănătate, sub forma site-ului
HealthCare.gov, a dat rateu după rateu. Practic, website-ul nu a făcut faţă numărului
mare de vizitatori şi aplicanţi şi a sucombat. Pentru că doar 14 state
americane au creat pieţe de schimb proprii, HealthCare.gov este singurul loc
unde americanii din celelalte 36 de state pot obţine noile planuri de
asigurare.
Michelle
Snyder, oficialul care a fost responsabil de site-ul HealthCare.gov, şi-a dat
demisia chiar în ultimele zile ale lui 2013. Snyder a fost identificată ca
fiind unul dintre responsabilii pentru defecţiunile site-ului oficial.
Secretarul de stat pentru Sănătate, Kathleen Sebelius, a replicat însă că nu
Snyder este responsabilă, „ci eu sunt“. Între timp, democraţi influenţi fac
presiuni pentru ca administraţia Obama să numească un manager general
responsabil cu administrarea şi implementarea 
tuturor aspectelor Obamacare. Deşi
nu există un oficial identificat care să se ocupe de administrarea Obamacare,
Casa Albă pare a refuza numirea unei persoane special dedicate acestei activităţi.
Spre
sfârşitul anului, site-ul începuse să funcţioneze mai bine, astfel că, la 1
ianuarie 2014, peste 2 milioane de americani achiziţionaseră o asigurare privată
de sănătate. Faţă de cifra anterioară de 365.000 de nou asiguraţi existentă la
30 noiembrie 2013, putem spune că luna decembrie a fost un succes pentru
Obamacare. Unul însă sub aşteptările administraţiei de la Casa Albă care
prevedea că 3,3 milioane de americani se vor înscrie în programele de asigurări
până la sfârşitul lui 2013.
Oficialităţile
nu ştiu deocamdată câţi dintre cei înscrişi şi-au plătit deja prima rată de
asigurare. Unele lanţuri de farmacii vor furniza servicii medicale în prima lună
doar pe baza dovezii înscrierii într-un plan de asigurare, chiar dacă pacientul
nu deţine încă un card de asigurat. Pentru cei care totuşi vor avea probleme,
guvernul american a pus la dispoziţie 10.000 de operatori care vor oferi
consultanţă telefonică.
Dar
principalul pericol este că un număr insuficient de tineri şi oameni sănătoşi
se vor asigura pentru a putea face programul Obamacare viabil financiar. Defecţiunile
site-ului guvernamental HealthCare.gov au îndepărtat clienţii tineri şi sănătoşi,
cei mai bolnavi fiind cei care au insistat până când site-ul a devenit funcţional.
Dacă până la 31 martie 2014 nu vor apărea şi asiguraţii tineri şi sănătoşi,
planul administraţiei Obama se va prăbuşi sub propria-i ambiţie. Deocamdată,
oficialii americani nu ştiu câţi tineri s-au înscris.
SANCŢIUNI
PENTRU RECALCITRANŢI
În
încercarea de a preîntâmpina această problemă, cei care nu doresc sau refuză să
respecte prevederile noii legi vor fi penalizaţi: de pildă, persoanele care
decid să rămână neasigurate, deşi şi-ar permite o asigurare. Acestea vor fi
obligate să plătească o amendă de 95 de dolari sau 1% din venitul lor (se plăteşte
suma mai mare). Amenda va creşte treptat în următorii ani. Este posibil ca
termenul limită, 31 martie 2014, până când cei neasiguraţi se pot înscrie fără
a fi obligaţi să plătească o amendă, să fie decalat până la 1 mai 2014. Măsura
este extrem de nepopulară, în special în rândul acelei Americi pentru care creşterea
implicării statului în viaţa privată a individului este indezirabilă. „Nouă,
poporului, ni s-a spus că nu avem de ales. Trebuie fie să cumperi o asigurare medicală,
fie să plăteşti noului Gestapo – Fiscul“, a declarat Paul LePage, guvernatorul
republican al statului Maine.
În
plus, americanii deja asiguraţi ar putea avea surpriza să constate că ratele
lor lunare vor creşte şi că o vizită la medic îi va costa mai scump în noua eră
Obamacare. Obamacare obligă companiile de asigurări să le spună clienţilor cât
vor trebui să plătească din buzunar pentru serviciile medicale, dar deocamdată
asiguratorii nu au publicat listele de preţuri. Acest lucru va trebui să se întâmple
începând cu acest an.
Companiile
de asigurări vor limita numărul spitalelor cu care lucrează, folosind în
special acei furnizori cu care pot negocia cele mai bune rate. Este probabil
cel mai important efect pe care intrarea în vigoare a Obamacare îl va produce în
2014. Dacă pentru cei asiguraţi întâia oară asta nu va conta, cei deja asiguraţi
s-ar putea vedea obligaţi să renunţe la medicul sau spitalul la care se tratau înainte,
dacă vor dori să-şi păstreze planul de asigurare medicală.
CINE FINANŢEAZĂ
GENEROZITATEA ADMINISTRAŢIEI OBAMA?
Companiile
mari vor trebui fie să-şi asigure toţi angajaţii, fie să plătească şi ele o
amendă. O altă taxă care va intra în vigoare în 2018 va supraîncărca factura
celor care îşi permit o asigurare medicală „de lux“. De altfel, impozitele care
vor alimenta fondurile necesare funcţionării Obamacare îi vor afecta în special
pe americanii care câştigă peste 200.000 de dolari pe an. Dar majoritatea
americanilor asiguraţi, adică 85% din populaţie, nu va fi afectată de taxele
Obamacare. Principiul general care reglează această întreagă cascadă fiscală
este că cei care câştigă puţin vor plăti
puţin, iar cei care câştigă mult vor plăti şi mai mult pentru taxele şi asigurările
lor medicale.
Alţi
bani care vor alimenta fondurile Obamacare provin din taxe impuse producătorilor
de aparatură medicală, pe brandurile medicamentelor sau pe saloanele de
bronzat. De la companiile de asigurări se vor strânge 8 miliarde de dolari sub
formă de taxe destinate fondurilor Obamacare. Asiguratorii medicali care
folosesc site-ul guvernamental HealthCare.gov sunt 
obligaţi să plătească lunar
3,5% din totalul banilor încasaţi pe asigurările vândute prin acest site. Toate
aceste taxe, spun criticii reformei americane, vor duce în final la creşterea
costului asigurărilor medicale individuale.
Intrarea
în vigoare a obligativităţii ca orice companie cu mai mult de 50 de angajaţi să
ofere asigurări medicale angajaţilor ei a fost amânată de administraţia Obama
cu un an. Amânarea a fost decisă pentru a permite acestor companii să opereze
schimbările necesare pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile. Una dintre aceste
schimbări este că tot mai multe firme vor începe să ofere angajaţilor reduceri
pentru programele de activităţi fizice care-i stimulează pe oameni să ducă o
viaţă mai sănătoasă.
O
altă temere a republicanilor a fost apariţia unui număr important de americani
care se vor muta într-un alt stat pentru a obţine o asigurare medicală mai bună,
căci doar jumătate dintre statele americane au decis să relaxeze criteriile de
eligibilitate pentru a fi admis în Medicaid, programul de asigurări destinat
persoanelor cu venituri mici. Dar un studiu publicat de Harvard School of
Public Health la începutul lui 2014 concluzionează că nu va exista niciun efect
migraţionist semnificativ: „migraţia între state nu va genera costuri
suplimentare pentru statele care aleg să-şi extindă programele de asigurări
medicale“. Patru state americane (Utah, Pennsylvania, Missouri şi New
Hampshire) încă nu s-au decis dacă vor relaxa criteriile de admitere în
Medicaid. Alte 25 de state americane au refuzat să-şi extindă programul
Medicaid.
Un
alt studiu, efectuat în Oregon, pe 75.000 de americani cu venituri scăzute,
arată că prezentarea adulţilor asiguraţi prin Medicaid în departamentele de
urgenţă este cu 40% mai mare decât a celor neasiguraţi, dar aflaţi în aceleaşi
circumstanţe. Se concluzionează şi că persoanele proaspăt asigurate se prezintă
mai des la camerele de gardă decât la medicul de familie, ceea ce contrazice
predicţia suporterilor Obamacare care au susţinut că extinderea asigurărilor
medicale la cei săraci va duce la scăderea prezentărilor în departamentele de
urgenţă, reducând consecutiv şi costurile acestora. Însă cum Medicaid reduce,
prin subvenţia însoţitoare, costurile asiguraţilor, aceştia se prezintă mai
frecvent în departamentele de urgenţă. Asigurarea Medicaid reduce şi din costul
unei consultaţii la medicul de familie şi, consecutiv, şi numărul acestora va
creşte. Pe baza acestui studiu se poate estima aşadar că Obamacare va aduce o
creştere generală a folosirii serviciilor medicale. „Cum să foloseşti un plan
de asigurare şi când să mergi la urgenţă sau la medicul de familie implică un
proces de învăţare care nu se întâmplă peste noapte“, a declarat Sara Rosenbaum,
cercetător la George Washington University, pentru New York Times.
SCANDALUL
POLITIC
Bătălia
politică din jurul Obamacare nu a făcut altceva decât să complice lucrurile şi
să creeze uneori confuzie în rândul populaţiei. Conflictul între cele două tabere,
republicanii care se opun şi democraţii care îl susţin pe Barack Obama, devine
cu atât mai încins în 2014 cu cât în noiembrie vor avea loc alegerile
intermediare pentru Congresul SUA.
Retorica
politicienilor de la Washington a cuprins declaraţii bombastice precum cea a
lui Sarah Palin, favorita Tea Party, facţiunea radicală a partidului
republican, care spunea în august 2009 că: „America pe care eu o cunosc şi o
iubesc nu este una în care părinţii mei sau copilul meu cu sindrom Down vor
trebui să stea în faţa «comisiei morţii» lui Obama pentru ca birocraţii lui să
poată decide, pe baza unei judecăţi subiective a «nivelului lor de
productivitate socială», dacă merită sau nu asigurare de sănătate. Un astfel de
sistem este pur şi simplu diabolic“. Au fost auzite afirmaţii ridicole precum
cea a democratei Nancy Pelosi, o susţinătoare a legii, care în martie 2010
spunea Camerei Reprezentanţilor că „trebuie să aprobaţi legea ca să aflaţi ce
este în ea“. Dar şi admiteri sincere ale greşelilor promotorilor Obamacare.
Secretarul pentru Sănătate din administraţia Obama, Kathleen Sebelius, spunea, în
aprilie 2013, că „nimeni nu a putut să prevadă în întregime cât de multă
confuzie pentru o mulţime de oameni creează o lege care începe să funcţioneze în
etape de-a lungul timpului“.
Milioane de americani ar fi urmat să se trezească de la 1 ianuarie
cu asigurarea de sănătate anulată de efectele Obamacare, deoarece nu se încadrau
în noile standarde minime impuse. Preşedintele Barack Obama a promis de mai
multe ori că americanii mulţumiţi de planul lor de asigurare şi-l vor putea păstra
şi după 1 ianuarie 2014. Doar că peste 4,5 milioane de americani au primit înştiinţări
de anulare a asigurărilor lor medicale, unul dintre efectele colaterale ale
noului sistem croit de administraţia de la Casa Albă.
Mai
multe grupări Tea Party (facţiunea radicală a Partidului Republican) au finanţat
difuzarea unor clipuri TV care învinovăţesc Obamacare pentru milioanele de
americani care şi-au pierdut asigurarea pe care deja o aveau. Democraţii au
ripostat citând un studiu, comandat chiar de ei, care susţine că doar 10.000
dintre americanii care sunt nevoiţi să-şi modifice schema de asigurare medicală
nu vor putea să se înscrie într-o nouă schemă, rămânând descoperiţi.
„Va putea amestecul de subvenţii guvernamentale şi
concurenţă de piaţă să extindă asigurările medicale la milioane de oameni care,
din motive medicale, alegere individuală sau venituri insuficiente, nu au fost
asiguraţi până acum?“, întreba „Wall Street Journal“ în ediţia sa din prima zi
a lui 2014. Încă există multe incertitudini în privinţa viabilităţii modelului
Obamacare care, dacă va reuşi, va schimba harta politicilor de sănătate din întreaga
lume. Ce putem spune sigur, în acest moment, este că vicepreşedintele Statelor
Unite, Joe Biden, a avut dreptate atunci când, la ceremonia de semnare a legii,
a exclamat involuntar: „Asta chiar e o chestie a dracului de importantă“.
