Ziua mondială a fost stabilită în 2008, în cadrul Congresului Asociației Europene a Tiroidiei, iar săptămâna 25-31 mai a fost desemnată Săptămâna Tiroidei. Aceste evenimente au drept obiectiv creșterea conștientizării asupra afecțiunilor tiroidei și în special a celor legate de carența de iod și a patologiei maligne. 

Organizația Mondială a Sănătății a declarat deficitul de iod ca fiind cel mai prevalent la nivel mondial, deși este foarte ușor de prevenit și tratat, acesta putând determina afectare cerebrală. Consecințele deficitului de iod includ pe lângă retard fizic și mental, cretinism, gușă endemică și complicații în sarcină. 

La nivel național, în anul 2016 s-au înregistrat 83.413 noi cazuri de boli tiroidiene, de peste două ori mai multe decât în 2010. Conform INSP (Institutul Național de Sănătate Publică) în intervalul 2010-2016 a avut loc o creștere a cazurilor: cu 71% mai multe cazuri de tiroidită cronică autoimună, cu 22% mai multe cazuri de tumori maligne tiroidiene, cu 58% mai multe cazuri de hipotiroidie, cu 38% mai multe cazuri de hipertiroidie, cu 30% mai multe cazuri de gușă simplă sau nodulară.

În România afecțiunile prin deficit de iod nu mai reprezintă o caracteristică regională, a zonelor endemice, ci este o problemă de sănătate publică la nivel național. Potrivit unor date publicate de INSP în 2005, România se încadra la acel moment în categoria țărilor cu deficit de iod mediu spre moderat. Metoda profilactică adoptată în România a fost iodarea obligatorie a sării de uz casnic și a celei folosite în panificație. Legislația a intrat în vigoare în 2003 și a prevăzut 40-50 mg de iodat de potasiu pe kilogramul de sare.