Ediția cu numărul 26 a Congresului european de microbiologie
clinică și boli infecțioase (ECCMID) s-a desfășurat anul acesta la Amsterdam,
în perioada 9–12 aprilie. În cadrul său, peste 11.500 de participanți din toată
lumea au avut ocazia să asiste la aproximativ două sute de sesiuni științifice
(simpozioane, conferințe plenare, prezentări orale, ateliere și grupuri de
lucru), să consulte informațiile din aproape trei mii de prezentări poster și
să viziteze zeci de expoziții cu inovații tehnologice. Steagurile celor 123 de
țări din care proveneau participanții au fost afișate de-a lungul unui perete;
printre ele, și al României, de unde au venit medici primari, specialiști și
rezidenți, dar și studenți din mai multe orașe.
Ceea ce a frapat a fost caracterul universal al anumitor aspecte
legate de microbiologie sau boli infecțioase, pe care congresul a reușit să îl
transmită datorită prezentatorilor și subiectelor discutate, fiind vorba despre
perspective din toată lumea. Acest fapt subliniază ideea că răspândirea
infecțiilor nu ține cont de granițe, țări sau continente, iar pentru a dezvolta
un plan de apărare eficient la nivel global este nevoie de cooperare și
coordonare internaționale.
Rezistența la antibiotice a fost un subiect îndelung discutat,
dată fiind importanța și actualitatea sa, dar și amenințarea pe care o
reprezintă pentru tratamentul bolilor infecțioase. Lipsa datelor complete
despre rezistența la antibiotice din multe țări îngreunează implementarea
uniformă a programelor de stewardship. Cu toate acestea, se iau măsurile
necesare, deoarece se estimează că, în anul 2050, decesele atribuite
rezistenței la antibiotice le vor depăși pe cele cauzate de alte patologii,
inclusiv bolile neoplazice. Una dintre țintele viitoare este reducerea
utilizării de antibiotice în industria alimentară (pentru carnea de consum).
Tratamentul empiric trebuie bine controlat și adaptat fiecărui pacient, cu
dozele potrivite, iar conceptul de „dez-escaladare“ ar trebui înlocuit cu
oprirea administrării, atunci când nu mai este necesară. De asemenea, sunt
propuse și studiate noi opțiuni de tratament care să evite antibioticoterapia,
când există alte variante optime. De exemplu, în infecțiile necomplicate de
tract urinar s-a dovedit eficacitatea ibuprofenului, cu mai puține recurențe și
efecte adverse, comparativ cu fosfomicina. S-a pus accentul și pe rezistența la
colistină, în special pentru clasa enterobacteriilor. În plus, dezvoltarea
cercetării genomice în acest domeniu a înregistrat mari progrese, putând fi
prezis fenotipul rezistenței la antibiotice prin studii moleculare (spre
exemplu, cu ajutorul NAATs – nucleic acid amplification tests).
De curând, după 15 ani de la ultima revizuire a definițiilor și
a ghidurilor clinice pentru sepsis și șocul septic, a fost actualizat acest
subiect din perspectiva noilor date despre patogenie, management și
epidemiologie. Astfel, s-a redefinit scorul SOFA (sequential organ failure
assessment) și s-a introdus cel de qSOFA (quick-SOFA), care poate fi
aplicat rapid de clinician, fără a aștepta rezultatul datelor de laborator.
Scorul qSOFA este compus din frecvența respiratorie mai mare de 22/min,
presiunea arterială sistolică mai mică sau egală cu 100 mm Hg și statusul
mental alterat, fiind pozitiv în prezența a cel puțin două criterii. Noul ghid
a fost discutat în cadrul unei sesiuni dedicate subiectului, unde s-au
prezentat și alte inovații ale cercetării despre sepsis, precum tratamentul cu
antagoniști ai receptorului interleukinei 1, aflați încă în studiu clinic.
Printre celelalte subiecte acoperite, s-au numărat bolile
tropicale (infecții virale cu Ebola, Zika, Chikungunya), parazitozele, alte
infecții fungice și virale, bolile zoonotice (leptospiroza, tularemia,
bruceloza), vaccinologia, tuberculoza, infecția cu HIV, microbiota umană,
infecțiile cu bacterii producătoare de biofilm și altele. În toate domeniile,
metodele de diagnostic s-au îmbunătățit, crescând sensibilitatea și
specificitatea de detecție a agentului patogenic într-un timp cât mai scurt.
Sesiunile în care s-au prezentat cazuri clinice au fost extrem de interesante
și stimulante, arătând că diagnosticul diferențial în bolile infecțioase
atipice poate reprezenta o dificultate și este nevoie de multă experiență și o
cunoștință vastă.
Cu toate acestea, în pofida cercetărilor științifice extinse și
a metodelor avansate de tehnologie, încă rămân întrebări fără răspuns, aspecte
necunoscute și perspective de dezvoltare pe viitor. Poate că ediția ECCMID de anul
viitor, de la Viena, va reuși să marcheze noi progrese și, cu siguranță, va fi
o sursă la fel de bogată de informare pentru lumea medicală.
Pe site-ul congresului, cei interesați pot să consulte date
privind lucrările prezentate, pot audia unele dintre prezentări și pot urmări
rezumatele sau modul în care au fost alcătuite lucrările prezentate ca poster.
