Între „Trădarea imaginilor“ – tablou pictat de René
Magritte în 1929 şi „fidelitatea“ lor, răstimp de 30 de ani (1925–1955),
artistul-pictor belgian a realizat un ciclu de fotografii în care „subiecţii“ îi
sunt prietenii, familia, el însuşi.
Ei şi, veţi spune poate, dar nu asta facem fiecare dintre
noi? Şi, bineînţeles, aveţi dreptate, dar când e vorba de un Brâncuşi –
fotograf al propriilor creaţii şlefuite în carnea marmurei, a bronzului, a pietrei
ori a lemnului – când e vorba de un Magritte – fotograf-creator de imagini în care
fiinţe vii se lasă aşezate de pictor, precum obiectele în vederea alcătuirii
unui tablou de artă – atunci, cu siguranţă, fotografia „aceea“ devine o
fidelitate întru trădare de dragul unui mesaj înţeles de privitor „selon
l’âme et la vie“ – după cum îi sunt acestuia sufletul şi modul de viaţă.
La Muzeul Naţional de Artă al României, în sălile
Kretzulescu a fost vernisată joi, 30 aprilie a.c., expoziţia de fotografie „Fidelitatea
imaginilor. René Magritte şi fotografia“. Evenimentul se înscrie în
programul de Cooperare între Comunitatea franceză din Belgia, Regiunea valonă şi
România, pentru care şi-au coordonat eforturile Delegaţia Wallonie-Bruxelles la
Bucureşti şi MNaR. Comisar al expoziţiei – Wallonie-Bruxelles International.
Fotografiile, în număr de 59, din prezenta expoziţie alcătuiesc
un ansamblu pe care avea să-l reconstituie ulterior, în 1976, scriitorul Louis Scutenaire,
prieten al artistului, cu ocazia expoziţiei „Fidelitatea imaginilor“, prin care
se dorea o răstălmăcire a mesajului „Trădarea imaginilor“ la care făcea aluzie Magritte
în tabloul acela cu pipa „care nu e pipă“. Şi cum ar fi? Imaginea nu este obiect.
E poate doar „ecoul luminii pe pământ“, cum ar fi zis medicul-poet Vasile Voiculescu.
Să mai amintim, deopotrivă, că în anul 1968, Marcel Marién – alt scriitor
belgian, prieten al artistului – publica o serie de fotografii realizate de poetul
Paul Nougé în 1929, sub titlul Subversiunea imaginilor – acelaşi Paul Nougé,
care avea să-i consacre lui Magritte eseul „Imaginile interzise“. Să fie oare
imaginea „trădare“ ori „subversiune“, ori „pe aici nu se trece“, ori
„fidelitate“? Imaginile în alb/negru realizate de fotograful Magritte par să
fie schiţe ale lucrărilor pictorului Magritte, de nu chiar chei literare pentru
încifratele sensuri–nonsensuri ale unei realităţi care ne scapă mereu printre
degete. Enigma vizuală ţine poate de „umbra umbrei“ – singura fidelitate pe
care o imagine o poate reda. Există, spunea René Magritte, un sentiment
familiar al misterului pe care îl încercăm pentru lucrurile pe care trebuie să
le considerăm misterioase, dar sentimentul suprem este cel „nonfamiliar“ al
misterului, pe care-l încercăm pentru lucrurile care trebuie să ni se pară fireşti,
familiare (gândirea noastră, între altele).
Chiar gândirea noastră, firească şi familiară, „ne va
ajuta“ să desluşim, între iluzie şi realitate, mesajele pe care expoziţia de
fotografie „Fidelitatea imaginilor“ de la MNaR ni le supune văzului, aşteptându-ne
să le întâlnim în sălile Kretzulescu până la 19 iulie 2009. N-am amintit nimic
despre René Magritte – pictorul? Credeam că n-ar mai fi nevoie. Şi totuşi… S-a
născut la 21 noiembrie 1898 la Lessines, în regiunea Hainaut. După absolvirea
Academiei de Arte din Bruxelles este atras de mişcarea dadaistă (un român,
Tristan Tzara, era pe-aproape…), apoi suprarealismul îl atrage (un Paul Nougé
avea ceva de spus…), Parisul îl cheamă, el răspunde şi însoţit de Georgette –
partenera lui la bine şi la mai bine – realizează o serie de picturi – cuvinte şi
publică „Les Mots et les Images“, fotografii prin care-şi redefineşte
pictura ca „ecuaţie vizuală a unei probleme conceptuale“.
Dacă impresioniştii urmăreau efectul luminii asupra
naturii la diferite ore ale zilei, Magritte cultivă un „suprarealism în plin
soare“.
Intră în „plină umbră“ în anul 1967 şi de atunci (ba
chiar de mai înainte) străluceşte în lumea Artei prin fidelitatea mesajului pe
care, iar şi iar, se cuvine să-l descifrăm.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.