Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Depresia la pacienții cu boli terminale

Viața Medicală
Dr. Silvia LAZĂR luni, 10 august 2015
     Cei mai mulți pacienți cu boli amenințătoare de viață suferă modificări ale stării afective și ale funcției cognitive. Teama de pierdere a controlului și a demnității, teama de abandon, teama de a fi copleșit și suferința fizica pot fi atât de puternice, încât pacienții să dorească grăbirea morții. Sunt importante, în acest context, evaluarea depresiei, a anxietății și a afectării cognitive și cercetarea răspunsurilor de adaptare și a temerilor.
     Numeroși pacienți cu boli grave trec prin perioade de tristețe intensă și anxietate însoțite de simptome depresive. Aceste sentimente sunt de obicei prezente pentru o perioadă relativ scurtă (zile, săptămâni) și apoi dispar. Totuși, la unii pacienți, acestea persistă. Simptomele de depresie majoră la pacienții cu boli în stadii avansate sunt disforia persistentă, anhedonia, sentimente de neputință, de lipsă de speranță, inutilitate și pierderea autostimei. Simptomele somatice ale depresiei, cum sunt modificările de greutate, pot să nu fie de încredere, deoarece pot să reflecte o boală somatică. Gândurile de suicid și de grăbire a morții pot fi un marker al unei depresii nediagnosticate.

 

Educație și dezvoltare
 
Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenții primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranței“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediție) este disponibilă în format tipărit, contra unei donații de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Brașov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informații la tel.: 0268.513.598
Asociația Națională de Îngrijiri Paliative și Fundația Hospice „Casa Speranței“ organizează, în perioada 8–10 octombrie 2015, la hotelul Business din Târgu Mureș, a XVI-a Conferință națională de îngrijiri paliative, cu tema: „Îngrijirile paliative: dialog și conexiune“. Înscrieri cu tarife reduse se mai pot face până la 1 august 2015. Detalii pe www.anip.ro

 

     Depresia apare frecvent la pacienții ajunși la sfârșitul vieții, chiar dacă incidența depresiei la pacienții cu cancer în fază terminală, de exemplu, nu este cunoscută precis. Cele mai multe studii de comorbiditate cancer–depresie nu fac deosebire între fazele cancerului (nou diagnosticat, tratament activ, supraviețuire, boala metastatică stabilă, fază terminală); între 15 și 50% din pacienții cu cancer prezintă simptome depresive și 5–20% întrunesc criteriile de diagnostic pentru depresia majoră (1).
     Depresia afectează toate aspectele calității vieții la pacienții cu cancer, este asociată cu o aderență scăzută la tratament și cu mai multe bariere în îngrijirea cancerului, incluzând lipsa înțelegerii recomandărilor de tratament și grija pentru efectele secundare ale tratamentului. Depresia trebuie identificată din timp și tratată. Dintre factorii care pot influența depresia, cei psihologici includ istoricul de depresie, funcționarea socială deficitară, apariția altor evenimente stresante, folosirea de strategii de coping de tip evitare și pesimismul; factorii fizici includ durerea, dizabilitatea fizică și alte simptome (2).
     Îngrijirea modernă a cancerului implică pacienții în luarea deciziilor, începând cu testele de screening (PSA, BRCA 1 etc.), până la îngrijirea terminală, situațiile fiind mai dificile când există și un disconfort fizic, teamă existențială sau depresie. Componentele de bază ale capacității de a lua decizii includ înțelegerea, abilitățile intelectuale, memoria, atenția, concentrarea, organizarea conceptuală și aspecte ale funcției executive, cum ar fi abilitatea de a planifica, de a rezolva probleme și de a face determinări de probabilitate.
     Testele psihometrice evaluează subiecții în privința unor afecțiuni ca demența, psihoza, depresia majoră, tulburarea bipolară (3). Competența și capacitatea de a lua decizii sunt strâns legate. În cele mai multe țări dezvoltate se presupune că adulții sunt legal competenți să ia decizii autonom dacă nu există o decizie judecătorească pentru stabilirea incompetenței. Competența se bazează pe abilitatea de a lua anumite decizii la un anumit moment (de exemplu, alegeri în ceea ce privește îngrijirea medicală, decizii financiare, desemnarea unui om care să ia deciziile, îndeplinirea unei dorințe). Determinarea competenței se bazează în mare parte pe evaluarea clinică a stării cognitive a unui individ și a capacității de a lua decizii.
     Riscul de suicid este diferit în funcție de tipul de cancer; riscul cel mai mare este asociat cu cancerul de prostată, de cap și gât, de plămân. Suicidul tinde să fie mai frecvent în primele luni după diagnostic și imediat după externare (1).
     Dorința de grăbire a morții poate fi expresia mai multor gânduri și sentimente: dorința pasivă de a fi liber de suferință, îngrijorarea în legătură cu durerea, expresia nevoii de control, un anumit plan de a se sinucide, respingerea tratamentelor de susținere a vieții, acceptarea morții, obținerea ajutorului pentru încheierea vieții (suicidul asistat), cererea de a fi omorât (eutanasia). O evaluare psihiatrică realizată cu compasiune poate clarifica preocupările pacientului și opțiunile medicale etice (1). Intervențiile cuprinzătoare și centrate pe pacient reduc suferința, ajută la o comunicare optimă cu familia, prietenii, medicii.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranței“ (www.hospice.ro),  promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelență în Europa de Est și unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii și educație în paliație. Coordonator: conf. dr. Daniela Moșoiu (Universitatea „Transilvania“ din Brașov, director educație și dezvoltare Hospice „Casa Speranței“).

Bibliografie

1. Rosenstein DL. Depression and end-of-life care for patients with cancer. Dialogues in Clinical Neuroscience. 2011;13(1):101-8

2. Allen RS, Shuster JL Jr. The role of proxies in treatment decisions: evaluating functional capacity to consent to end-of-life treatments within a family context. Behav Sci Law. 2002;20(3):235-52

3. Bower JE. Behavioral symptoms in patients with breast cancer and survivors. J Clin Oncol. 2008 Feb 10;26(5):768-77

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.