Reportajul semnat de dl Iftimie Nesfântu ne oferă prilejul reîntoarcerii la Medelenii lui Ionel Teodoreanu, punte peste veac, construită cu sentimente contradictorii – nostalgia trecutelor vremi evocate de scriitor şi dezamăgirea înfaţa cotidianului sordid.
Se ajunge greu la Medeleni. Locul, evocat de Ionel Teodoreanu în pagini de un inegalabil lirism, există şi astăzi. A rămas numele aşezării. A mai rămas şi biserica veche, adăpostind câteva icoane, spre care se vor fi ridicat şi privirile viitorului prozator, ce avea pe atunci abia 14 ani. Romanul La Medeleni, publicat între 1925 şi 1927, avea să îşi tragă seva din întâmplări trăite în vara anului 1911, la conacul unor prieteni, aflat între albiile Jijiei şi Prutului. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Compartimentul de Chirurgie osteoarticulară şi musculoscheletală a hemofilicilor din Clinica II Ortopedie-Traumatologie Timişoara, unic în România, reper şi model în ţările sud-est-europene – este tratat cu indiferenţă de guvernanţi. „Anul acesta am fost scoşi din programul naţional de transplant“, avea să declare dl prof. dr. Dan V. Poenaru în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de a 11-a aniversare a respectivei unităţi. „Speranţa de viaţă este amputată“, adăuga, cu acelaşi prilej, dna prof. dr. Margit Şerban, precizând că în clasamentele internaţionale privind îngrijirile acordate bolnavilor cu hemofilie, „Romania rămane in continuare coada Europei“. Doi reprezentanţi ai Şcolii medicale din Banat, recunoscuţi în toată lumea pentru contribuţiile lor ştiinţifice, pun cărţile pe masă. (...)
Un reportaj realizat de dl Iftimie Nesfântu.
Dl prof. dr. Dorel Sandesc răspunde întrebărilor dlui Iftimie Nesfântu despre al 37-lea Congres al Societăţii Române de ATI (11–15 mai, Sinaia). (...)
Ideea formulată drept titlu se poate regăsi, printre rânduri, într-un excelent interviu cu dl prof. dr. Vlad Ratziu, român la origine, stabilit – din 1981 – la Paris. Am intrat astfel în miezul problemelor prezentate de revista MEDICA ACADEMICA (noiembrie 2010). Articolul citat de noi şi editorialul – semnate de dna Delia Budurcă – alături de cronica unui eveniment recent: Fonduri structurale pentru sănătate – Oportunităţi & bune practici – excelent ilustrat (pag. 20–26) asigură suport unei teme ce se doreşte cumva dominanta acestui număr. În răspunsul dlui prof. dr. V. Ratziu, aceeaşi idee este formulată voalat: „(…) în cercetare medicii români trebuie să mizeze mult mai mult pe aportul ştiinţific original“. (...)
Simpozionul omagial ştiinţific: Thoma Ionescu (1860–1926) – Destinul chirurgiei româneşti – 150 de ani de la naştere – desfăşurat în Aula Magna a Academiei Române, la 24 noiembrie a. c., a readus pentru o zi atmosfera unei perioade de glorie din istoria României, când priorităţile ştiinţifice (inclusiv cele medicale) făcuseră ca o ţară mică să fie cunoscută şi respectată pe întreg mapamondul.
Un eveniment remarcabil, pregătit cu atenţie şi profesionalism. Săptămânalul „Viaţa medicală“ – nr. 46 din 19 noiembrie 2010 – a publicat deja un interviu cu dl prof. dr. Ioanel Sinescu, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele Asociaţiei Române de Urologie, iniţiatorul şi organizatorul acestui simpozion, prezentând pe larg contribuţiile originale ale medicului, profesorului şi omului de cultură Thoma Ionescu (membru de onoare al Academiei Române din 1925), cu eleganţă şi cu argumente strict medicale detaşându-se de poziţiile uneori mai puţin exacte ale unor pretinşi iatroistorici.
Se spune că fiecare carte are un destin al ei. Nu ştiu dacă există vreun studiu riguros asupra problemei aduse în discuţie, cazurile cunoscute de mine par a sugera că afirmaţia citată e cu mult mai profundă decât pare. Mă refer, fireşte, la cărţile de „literatură artistică“ (vezi: Mihail Mihailide, Literatura artistică a medicilor, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2009) şi nu la cele ştiinţifice, adesea culegeri mai mult sau mai puţin reuşite de informaţii organizate arbitrar. (...)