În 1973, prima criză a petrolului a dus la o creștere semnificativă a prețului combustibililor fosili. Pentru a reduce consumul de energie și a permite lucrătorilor din diversele industrii să beneficieze de mai multă lumină naturală, guvernele au trecut la așa-numita „oră de vară”, cu revenire la „ora de iarnă” în ultima duminică din septembrie (din anul 1996, ziua aleasă este ultima duminică din octombrie). 

În ciuda certelor avantaje economice, specialiștii consideră că schimbarea orei reprezintă o provocare cronobiologică, notează publicația Top Santé. 

Neurologul francez Marc Rey este de părere că schimbarea orei reprezintă o provocare pentru organism. El consideră că ar fi de preferat să se suprime trecerea la ora de vară și de-a o menține și în anotimpul călduros pe cea de iarnă, pentru că astfel ritmul biologic uman se sincronizează cu timpul solar.

Pe timpul orei de vară, explică specialistul, organismul e decalat cu două ore, raportat la timpul solar – ceea ce este mai puțin benefic pentru sănătate și pentru tonusul de zi cu zi. Trecerea la ora de vară marchează un dezacord mai profund între ritmurile de viață cotidiene și cele biologice. 

La trecerea la ora de iarnă, nu există o scurtare a perioadei destinată somnului, consecințele asupra organismului fiind minime. În schimb, la trecerea la ora de vară, scurtarea duratei de somn poate să ducă la o scădere a energiei și la somnolență – deși, evident, capacitatea de a compensa lipsa unei orei de somn variază de la o persoană la alta. 

Pentru un tonus bun pe timp de iarnă, neurologul francez recomandă luminoterapia, un aport mai mare de vitamina D și siesta – care poate să combată astenia de sezon.