Studiul a fost realizat de o echipă condusă de profesorul Hiroshi Okochi de la Universitatea Waseda, prin analiza unor mostre de apă din nori prelevate de pe vârfurile munţilor Fuji şi Oyama, la altitudini cuprinse între 1.300 şi 3.776 de metri, informează EFE și Agerpres.

Cu ajutorul unor tehnici avansate de imagistică, cum ar fi reflexia totală atenuată sau spectroscopia în infraroşu, echipa a determinat prezența microplasticelor în fluid şi a identificat nouă tipuri diferite de polimeri şi un tip de cauciuc cu dimensiuni cuprinse între 7,1 şi 94,6 micrometri.

Cercetătorii au constatat o prezență ridicată de polimeri hidrofili, posibil un produs al condensării proprii a norilor, ceea ce ar sugera că microplasticele ar putea juca deja un rol cheie în formarea norilor. Aceasta „ar putea afecta în cele din urmă clima, în general”, notează oamenii de știință.

Acumularea de microplastice în atmosferă, în special în regiunile polare, poate duce la schimbări semnificative în echilibrul ecologic al planetei, provocând o pierdere severă a biodiversităţii”, notează echipa în anunţul privind rezultatele sale.

Degradarea microplasticelor în straturile superioare ale atmosferei este mult mai mare decât la nivel terestru din cauza intensității radiaţiilor ultraviolete, iar această degradare „eliberează gaze cu efect de seră şi contribuie la încălzirea globală”, a subliniat Okochi.

Concluziile studiului, spune el, pot fi folosite pentru a lua în considerare efectele microplasticelor în viitoarele proiecţii ale încălzirii globale şi pentru a încerca să se ia măsuri.

Dacă problema poluării aerului cu plastic nu este abordată în mod proactiv, schimbările climatice şi riscurile ecologice pot deveni o realitate, provocând daune grave şi ireversibile asupra mediului în viitor”, adaugă cercetătorul japonez.

Microplasticele sunt particule de plastic sub 5 milimetri, bucăți mici din acest material care se găsesc în mod obişnuit în afluenţii industriali şi care se formează prin degradarea deşeurilor de plastic mai mari, devenind o ameninţare pentru mediu.

Aceste mici fragmente au fost găsite şi în peşti şi în alte animale care fac parte din dieta umană şi pot provoca atât efecte toxice, cât şi alterări genetice pe care comunitatea științifică continuă să le investigheze.