Ziua pneumologiei româneşti,
sărbătorită în fiecare an la 3 octombrie (anul acesta este la a doua ediţie), a
prilejuit organizarea mai multor evenimente, în care Societatea Română de
Pneumologie (SRP) a semnalat existenţa unor riscuri majore la care ne expun
afecţiunile pneumologice. În acest cadru se înscrie şi întâlnirea din 2
octombrie a.c., unde profesorul Florin Mihălţan, preşedintele interimar al SRP,
a făcut o scurtă retrospectivă a acestor acţiuni, într-un context internaţional
în care se pare că există multe diferenţe în medicina respiratorie.
Contează în ce ţară
ne-am născut? Cu siguranţă da, în ceea ce priveşte sănătatea. Efectele disparităţilor
în sănătatea respiratorie sunt foarte pronunţate, cei din grupurile sociale mai
sărace sunt mai predispuşi la boli, iar inegalităţile sociale sunt asociate cu
o proporţie mai mare de deces prin aceste afecţiuni, comparativ cu altele.
Diferenţele speranţei de viaţă la naştere între grupurile socioeconomice cele
mai sărace şi cele mai bogate pot ajunge la zece ani la bărbaţi şi şase ani la
femei. Posibilitatea celor din grupurile cu nivelul socioeconomic cel mai scăzut
de a face boli respiratorii este de 14 ori mai mare decât a celor din grupul cu
cel mai ridicat nivel. Copiii săraci cu fibroză chistică au un risc ajustat de
deces de 3,6 ori mai mare faţă de cei bogaţi. Cum poate fi scăzută povara
economică a disparităţilor din sănătatea respiratorie? Prin accesul la îngrijiri
preventive, tratament precoce, utilizarea furnizorilor de medicină primară în
locul departamentelor de urgenţă.
American Thoracic Society şi European Respiratory
Society au dat publicităţii o declaraţie politică oficială, apărută în American Journal of Respiratory and Critical
Care Medicine, menită să rezolve aceste probleme la nivel global. Cele două
societăţi se angajează să reducă disparităţile între grupurile socioeconomice
prin continuarea sau iniţierea lucrului cu liderii guvernelor, ai mediului
academic şi ai altor organizaţii în vederea promovării cercetării şi instruirii
ştiinţifice, a diseminării informaţiei medicale şi a bunelor practici, precum şi
a monitorizării sănătăţii respiratorii. Eforturile includ: creşterea numărului
minorităţilor subreprezentate printre profesioniştii din pneumologie şi terapia
intensivă în America de Nord; ridicarea educaţiei specialiştilor pneumologi la
un nivel uniform şi înalt în toată Uniunea Europeană; sprijinirea programelor
de educare a publicului privind fumatul, dependenţa de droguri şi bolile rare,
pentru îmbunătăţirea accesului la îngrijirile adecvate; sprijinirea accesului
larg al pacienţilor cu boli respiratorii la specialişti şi accesul mai mare la îngrijiri
şi programe de sănătate destinate să reducă inegalităţile din domeniu;
sprijinul strategiilor naţionale de control al tutunului; susţinerea creşterii
conştientizării importanţei aerului curat şi sigur şi promovarea cercetărilor
privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii respiratorii;
dezvoltarea programelor de educaţie a profesioniştilor şi decidenţilor politici
pentru reducerea disparităţilor în medicina respiratorie; conlucrarea cu OMS şi
alte societăţi, agenţii şi organizaţii în acest scop.
