Printre atribuţiile farmaciștilor intră și consilierea pacientului pentru posologie (cum, cât şi când să îşi administreze medicamentul), dar nu referitor la ce tratament să urmeze sau dacă să îl schimbe, acesta fiind atributul medicului. Iar medicul, dacă nu se consideră doar funcţionar sau dispecer, poate să aplice tratamentul necesar (farmacologic sau nefarmacologic), dar nu poate să vândă medicamente pentru pacientul său. Aceasta este o separare clară a atribuţiilor medicului și farmacistului.

Deci pacientul consultă medicul cu privire la boala lui, medicul examinează bolnavul, stabilește diagnosticul și recomandă tratamentul, iar farmacistul prepară medicamentele, le eliberează (distribuie) și consiliază pacientul asupra medicaţiei.

Farmaciștii nu aplică tratamentul, nu pot face vaccinare (deci aplicarea unui tratament profilactic) în farmacia publică, pentru că injectarea de orice fel este o procedură de mică chirurgie (ea implică și anumite riscuri) şi se face în camera de tratament sau la patul bolnavului. Deci, legal, vaccinarea o poate face numai medicul sau asistentul medical.

Cu succes, doar în unităţile sanitare

Chiar dacă unii farmaciști au urmat cursuri de urgenţe medicale sau de prim ajutor, acestea contribuie doar la cultura lor medicală, dar cunoștinţele lor practice sunt insuficiente. De exemplu, și medicii generaliști fac un semestru de Stomatologie, asta nu înseamnă că ei tratează dinţii pacienţilor.

Este vorba de posibile contraindicaţii, de efecte adverse care merg de la banala alergie sau infecţie locală la şoc anafilactic şi stop cardiorespirator, extrem de rar, dar rapid mortal. Oricât de repede ar veni ambulanţa solicitată, ea poate găsi pacientul deja decedat.

Conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii, la faţa locului trebuie să se afle trusa de deşocare în termen de valabilitate, cu medicamente injectabile, seringi şi ace adecvate, materiale sanitare pentru injecţie (garou, vată, tifon, alcool etc.). se folosesc după un algoritm bine stabilit, învăţat şi exersat dinainte.

Trusa conţine fiole cu hemisuccinat de hidrocortizon şi solventul respectiv care se injectează intravenos cu ac pentru puncţie venoasă, romergan fiole, care se injectează intramuscular cu ac obişnuit pentru muşchi, şi adrenalina care se injectează intracardiac, cu ac special, lung şi rezistent.

Încă de când apar semnele premonitorii ale şocului sau disfuncţiei cardiorespiratorii se face prima injecţie, cu una sau două fiole, dar suficient de repede până nu scade tensiunea arterială (dacă se colabează vena este foarte greu să fie puncţionată). În cele mai multe cazuri, pacientul îşi revine, dar trebuie ţinut sub observaţie până la o oră. Dacă nu are efect, se injectează intramuscular sau subcutanat 1-2 fiole de romergan, cu efect antialergic şi tranchilizant, util deoarece pacientul intră în panică pentru că „simte că moare”.

Dacă, în mod excepţional, nici cu asta nu se rezolvă, se face „tratamentul eroic”, injecţia intracardiacă: se dezinfectează locul și se înfige acul lung parasternal stâng în spaţiul intercostal 4 sau 5, până se trece de peretele toracic. Se înfige în muşchiul cardiac (se simte mişcarea inimii) şi se injectează adrenalina, care va avea efect rapid de reluare a activităţii cardiace. S-ar putea folosi și defibrilatorul cardiac – dacă există și dacă poate fi mânuit corect. Dacă nici această manevră nu reuşeşte să reanimeze pacientul, acesta decedează.

Acest accident, extrem de rar, dar deosebit de grav, poate fi tratat cu succes în unităţile sanitare, dar nu în farmacie sau la domiciliu.

Cred că permisiunea acordată farmaciştilor de a vaccina în farmacie a fost dictată din considerente comerciale, şi nu medicale, fiind mai mult în interesul industriei farmaceutice decât al pacienţilor. Conform legilor în vigoare, producătorul este exonerat de orice vină sau despăgubire, dar făptuitorul (în acest caz, farmacistul) răspunde penal pentru omor din culpă (involuntar). Prezentăm aceste aspecte ca să nu se spună că nu s-a știut sau că subiecţii nu au fost preveniţi.