Sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, s-a lansat a treia ediția a Barometrului de sănătate publică din România.
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în patreneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) au lansat, sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, a treia ediția a Barometrului de sănătate publică din România.
Moderat de acad. prof. dr. Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, evenimentul de lansare a avut loc în Aula Academiei Române în prezența invităților: dr. Cecilia Radu - președinte ARPIM, Dan Zaharescu - director Executiv ARPIM, prof. univ. dr. Dan Dungaciu - director ISPRI, conf. univ. Darie Cristea - director CCSL, se arată într-un comunicat.
A treia ediție a Barometrului analizează percepțiile românilor referitoare la poziționarea sănătății că domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de informații, spitalele private vs spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice, încrederea în asigurările de sănătate.
Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate și analizate în perioada 9 iunie – 23 iunie în București și în toate județele României pe baza unui chestionar telefonic.
Publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puțin important). Ulterior s-au făcut statistici privind selecțiile subiecților pentru fiecare poziționare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătății (41,5%). La studiul anterior, cel din 2021 – al doilea an de pandemie - , 64,3% dintre români considerau sănătatea ca prioritate absolută. Acum, 30,1% consideră educația drept prioritate absolută, față de 19,8% în 2021. Faptul că sănătatea apare mult mai jos în clasamentele de la locurile 2,3,4,5 este rezultatul faptului că majoritatea subiecților o identifică drept top priority, se arată în comunicat.
Doar 27% dintre cetățeni afirmă că își pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind Sănătatea. Dintre acești 27%, cei mai mulți subiecți își amintesc măsurile legate de gestionarea pandemiei (aprox. 58%). De exemplu, doar 9,2% dintre cei menționați mai sus își amintesc de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică, programe de screening, de prevenire a anumitor boli etc.
Una dintre întrebările de termen lung rămase în urma pandemiei este aceea dacă și cum efortul de vaccinare din timpul perioadei pandemice (2020-2021, dar și 2022) și-a pus amprenta asupra raportării publicului din România la vaccinare în general (nu doar la vaccinarea anti-COVID). Dintre cei chestionați, 55,6% dintre români spun că au încredere în vaccinuri în general, 44% au puțină și foarte puțină încredere.
Principala sursă de informații privind vaccinul rămâne medicul de familie (72,2%). Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locație pentru o eventuală vaccinare (73,5%). Circa 45% dintre români consideră că nu ar fi bine să se poată face vaccinarea în farmacie.
De asemenea, se observă că notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât în 2020, vaccinul gripal fiind de departe cel mai cunoscut dintre vaccinurile uzuale.
Dintre cetățeni, 17,5% spun că au beneficiat de consultații de tip telemedicină în ultimii doi ani. În 2021, 39,5% spuneau că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultații online sau la telefon de la începutul pandemiei (respondenții au inclus și interacțiuni cu medicul de familie).
Publicul este încă atașat de ideea consultației din cabinetul medicului și eliminarea restricțiilor impuse de pandemie a redus apelul la telemedicină.
Întrebarea permite mai multe selecții, nu doar cea mai importantă sursă de informare - deci totalul va depăși 100%), se precizează în comunicat.
Peste 70% din se informează de la medic (de familie sau specialist). Între 25-30% din public se informează (și) din diferite surse de pe internet (siteuri generaliste, siteuri oficiale, forumuri, rețele sociale).
În general, publicul tinde să considere spitalele private ca fiind superioare celor de stat. Sunt însă două dimensiuni-cheie care reduc acest decalaj de imagine: singura dimensiune la care nu se înregistrează o diferență mare la comparația dintre cele două este legată de profesionalismul medicilor, apreciat ca existând la ambele tipuri de spital. Iar singura dimensiune la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulți subiecți ca fiind mai bune decât cele private este cea legată de capacitatea de a trata cazuri grave (53,5% consideră că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect, 43% că spitalele private sunt mai bune).
În 2021 observam că, legat de cele mai mari probleme ale sistemului medical din România, răspunsurile care trimiteau la interacțiunea cu spitalul (birocrația, comportamentul medicilor), deci surse tradiționale de nemulțumire pentru public, erau plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanțarea sistemului, costul tratamentelor bune.
Continuă tendința de a identifica în primul rând probleme obiective. La sondajul de anul acesta, principala problemă indicată de public, la mare distanță de altele, este personalul medical insuficient (indicată de 32,5% într-o listă cu opt probleme posibile).
La fel ca în sondajul din 2021, două treimi din populație (67%) a ales în sondajul de anul acesta variantele care cer medicamente novatoare: o primă variantă, care arată credința că medicamentele novatoare sunt eficiente, și o a doua variantă, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente.
Varianta conservatoare (merg și medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) și cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) adună împreună o treime din opțiunile publicului (32%).
În continuare, românii nu agreează participarea la studii clinice. Cel mai probabil nu sunt obișnuiți cu ideea de studiu clinic și o asociază cu un experiment medical și cu ideea de medicamente periculoase. Observăm însă o ușoară creștere a disponibilității, față de anii trecuți.
33,1% dintre români (față de 28,7% în 2021) spun clar că ar participa la un studiu clinic.
Deși clinicile private sunt mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulțumire majoră a populației.
Românii care declară anul acesta că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:
-Asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%, față de 47% în 2021)
-Ar plăti asigurări private dar nu își permit (36,6%, față de 29% în 2021)
-Nu au încredere în asigurările private (18,3%, față de 15,1% în 2021).
Barometrul de sănătate publică este un instrument anual complex de evaluare și analiză ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politică de sănătate publică a României, dar fără a se limita la acestea. Și anul acesta, observăm un interes major din partea populației pentru sănătatea publică: procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătății (41,5%). Acest lucru înseamnă că, în pofida discursului public sau al agendei politice, agenda cetățeanului are alte priorități. Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetățeanului, ceea ce indică o carență majoră a discursului politic - comunicatorii oficiali și instituționali par lipsiți de credibilitate publică în acest moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicațională”, a afirmat Dan Dungaciu, Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, la evenimentul de lansare al Barometrului.
Barometrul de Sănătate Publică reprezintă un studiu de importanță majoră cu privire la modul în care percep românii sistemul de sănătate, serviciile de sănătate și tratamentele la care au acces, consideră Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Este este o onoare pentru noi să fim parteneri pentru a treia oară la realizarea acestui studiu. Înaintea celui mai intens și important an electoral din ultimii 20 de ani este cu atât mai important să ne întoarcem la vocea oamenilor, a pacienților și să prioritizăm sănătatea și accesul la medicamente de ultimă generație. Acest studiu poate constitui baza pentru a înțelege și pentru a găși împreună măsuri pe termen mediu și lung, în beneficiul pacienților români”, a declarat Dan Zaharescu.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
