Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Bani europeni pentru medici

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 30 ianuarie 2015

Începutul acestui an a găsit România cu 52% fonduri europene structurale şi de coeziune absorbite, din totalul fondurilor alocate pentru cadrul financiar 2007–2013, potrivit lui Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene. O rată de absorbţie mai mare, dar şi o utilizare mai eficientă a banilor sunt aşteptate pentru cadrul financiar multianual 2014–2020. Axele de finanţare viabile investiţiilor în sănătate pun accent pe dezvoltarea comunităţilor defavorizate, promovarea alternativelor la spitale, dar şi pe finanţarea spitalelor existente sau construirea unora noi. În prezent, liniile de finanţare sunt închise, dar, cel mai probabil până la sfârşitul primului trimestru din acest an, autorităţile vor publica ghidurile pentru noile proiecte. La scurt timp după aceea, se vor deschide şi liniile de finanţare. Experţii spun că medicii trebuie să înceapă să-şi planifice proiectele de acum.

 

   În a doua jumătate a anului trecut, autorităţile române au trimis Comisiei Europene propunerile de programe, o parte din ele fiind deja aprobate. Cu excepţia Programului operaţional regional (POR – 6,7 miliarde de euro), noile programe de finanţare au fost redenumite. POSDRU a devenit POCU (Program operaţional capital uman – 4,22 miliarde de euro), iar POS CCE se numeşte acum POC (Program operaţional competitivitate – 1,33 miliarde de euro). La momentul finalizării acestui documentar, sunt aprobate POC, programele operaţionale de asistenţă tehnică (POAT) şi cele pentru ajutorarea persoanelor dezavantajate (PO AD). Sănătatea rurală poate primi finanţări şi prin Programul naţional de dezvoltare rurală (PNDR), iar spitalele publice din judeţele de graniţă – şi prin programele de cooperare transfrontalieră. Medicii pot accesa fonduri europene – în numele unui IMM sau unei instituţii – dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi urmează recomandările din ghidurile solicitantului, echivalentul unor caiete de sarcini ale proiectelor. În continuare, vă prezentăm, neexhaustiv însă, programele publicate până acum şi opţiunile pe care acestea le oferă. 

Cinci milioane de euro pentru sectorul privat

   Medicii din mediul urban care lucrează în sistemul privat pot achiziţiona echipamente şi aparatură medicală specifică prin POR – detaliile programului, în curs de evaluare, pot fi găsite pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, respectiv al Autorităţii de Management POR (AM POR), parte a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) (caseta 1). Cei din mediul rural – prin PNDR (caseta 2). Nu vor primi finanţări persoanele fizice, ci societăţile cu răspundere limitată (SRL) şi cele pe acţiuni (SA). Radu Onofrei, preşedintele Asociaţiei consultanţilor din România pentru accesarea fondurilor europene (ACRAFE) spune că pentru a accesa fonduri prin programele europene, medicul trebuie să aibă toate avizele şi aprobările pentru spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea, să fie proprietar sau să aibă un contract de comodat, închiriere ori concesiune pentru cel puţin cinci ani – adică perioada investiţiei, la care se adaugă doi ani de monitorizare a proiectului. Clinicile medicale se pot califica pentru finanţări doar dacă desfăşoară activitate medicală, au deci medici angajaţi cu contract de muncă, nu spaţii închiriate pentru activităţi medicale (activitate de tip imobiliar).
   Prioritate au ideile care generează locuri de muncă. „Principala condiţie, însă, pentru a primi finanţare în mediul privat este să fi încheiat cu profit anul medical anterior solicitării“, subliniază Onofrei. Spre deosebire de finanţările din sectorul public, cele care vizează mediul privat urmăresc obţinerea de profit: „Medicul din privat îşi asumă nişte indicatori. Dacă proiectul lui nu e fezabil în perioada următoare, dacă nu îndeplineşte nişte condiţii de rentabilitate financiară, primeşte penalităţi sau i se iau banii. Dacă după doi ani de activitate vine monitorizarea şi constată că are datorii la stat, îi acordă 30 de zile să le achite, iar dacă nu face asta i se iau toţi banii înapoi“, punctează Radu Onofrei. În cadrul acestor proiecte se pot finanţa, de exemplu, şi investiţiile în IT (hardware şi software, inclusiv programe pentru gestionarea pacienţilor), dar trebuie calculat în ce măsură această activitate poate să aducă profit. Ce se întâmplă dacă, odată achiziţionat, un aparat ultraperformant, nu este într-atât de mult utilizat încât să fie profitabil? „Atunci, înseamnă că nu este nevoie de acel aparat, sau că nu e nevoie de el în modul acesta. Poate că îl va achiziţiona statul“, mai spune consultantul citat, cu experienţă şi în proiecte mari, de reabilitare a spitalelor publice. El estimează că finanţările pentru sectorul privat de sănătate vor ajunge, până în anul 2020, la aproximativ cinci milioane de euro, comparativ cu o medie de 400–500 de milioane care vor intra în sectorul public.
   Un proiect solid are nevoie de două-trei luni pentru pregătire, precizează Onofrei. Se poate face şi în două-trei săptămâni, dar este nevoie de timp pentru idee, planificarea bugetului, găsirea unui furnizor de echipamente suficient de bune încât să justifice valoarea proiectului. „În opinia mea, fondurile europene ar trebui să finanţeze proiectele din piaţă şi nu să genereze proiecte artificiale. Un proiect făcut doar pentru finanţare este uşor artificial.“
   Din experienţa anilor anteriori, liniile de finanţare pe POR pot rămâne deschise fie continuu, până la epuizarea banilor, fie până la o dată anunţată. Etapele de scriere şi implementare ale proiectului (caseta 3) sunt menţionate în ghidul solicitantului. Nu există o reţetă general valabilă. La nevoie, solicitantul poate să apeleze la un consultant specializat pe astfel de activităţi, contra unui comision care poate varia între 3 şi 8% din valoarea proiectului, cheltuiala fiind eligibilă. El poate solicita sprijin şi reprezentanţilor Agenţiei de Dezvoltare Regională de care aparţin (ADR centru, Muntenia, nord-est, nord-vest, sud-vest Oltenia, sud-est), organism intermediar între beneficiar şi AM POR, ne spune Ana Maria Toma, consilier la MDRAP. Pot obţine informaţii utile şi de la responsabilii cu diseminarea informaţiilor de interes public ai AM POR (inforegio.ro). Ghidurile solicitantului vor clarifica, de asemenea, dacă sectorul privat poate beneficia de finanţare şi prin Axa 8 Infrastructură sanitară şi socială, ce vizează acţiuni în regiunile mai puţin dezvoltate, şi prin Axa 9 Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban.

Expertiza medicilor este esenţială 

   Axa 8 a POR vizează în mare măsură sistemul public, sprijinind investiţiile de reabilitare a spitalelor – construcţie, modernizare, amenajarea activităţii medicale, mergând până la nivel de bloc operator complet modernizat. Aici pot aplica „în special“ autorităţile administraţiei publice locale – primării, consilii judeţene – care vor asigura şi cofinanţarea. Spitalul, ca partener, va fi beneficiarul investiţiei. În 2006, a existat un masterplan al Ministerului Sănătăţii care a vizat reabilitarea a 15 spitale, prin POR, în cadrul financiar 2007–2013, dar şase dintre ele nu au mai aplicat pentru că nu erau eligibile. Axa 8 sprijină acţiunile privind reabilitarea, modernizarea, extinderea şi/sau dotarea infrastructurii ambulatoriilor şi unităţilor de primiri urgenţe; reabilitarea, modernizarea ori dotarea cu echipamente a spitalelor judeţene de urgenţă; construcţia de spitale regionale; reabilitarea, modernizarea, extinderea ori dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidenţială (centre de zi, centre „respiro“ – centre de îngrijire temporară pentru persoanele cu nevoi speciale –, centre de consiliere psihosocială, de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.). Axa 9 vizează investiţiile în infrastructura de sănătate, educaţie şi servicii sociale – construirea, reabilitarea, modernizarea centrelor integrate de intervenţie medico-socială.
   De menţionat că în proiectele pe infrastructură, încheierea de parteneriate permite unui spital cu datorii să-şi pună în aplicare o idee, cu bani europeni. În acest caz, partenerul – Primăria ori Consiliul Judeţean – asigură cofinanţarea. Este foarte importantă expertiza medicilor care lucrează în spitalul respectiv, pentru că ei sunt cei care deţin informaţii despre contextul în care se realizează proiectul şi pot să justifice de ce au nevoie de acei bani, ne spune dr. Olimpia Oprea, medic primar de obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Odobescu“ Timişoara. Dr. Olimpia Oprea a scris şi implementat, în echipă, patru proiecte pentru zona de vest a ţării, cu valoare totală de peste şapte milioane de euro: „În primul rând, îţi trebuie o idee foarte bună de proiect. În cazul nostru, au fost infertilitatea feminină, mortalitatea perinatală şi cancerul, teme cu impact crescut. Trebuie să ai fonduri pentru cofinanţare, iar dacă nu le ai, să cauţi parteneri, şi să te pliezi pe acel ghid. Îţi trebuie şi un consultant bun sau o persoană cu experienţă, dar contează mult şi medicii care lucrează în departamentul pentru care scrii proiectul“, explică medicul, absolvent, printre altele, de cursuri de management de proiect şi de achiziţii publice.
   Un astfel de proiect a transformat fosta spălătorie a maternităţii Odobescu, o clădire de trei niveluri cu structură bună de rezistenţă, într-un centru de excelenţă în diagnosticul prenatal. Un alt proiect a însemnat doar achiziţionare de echipamente şi instruire de personal pe tema infertilităţii feminine. O parte dintre proiecte au fost accesate prin programele de cooperare transfrontalieră, cu fonduri europene destinate spitalelor publice (uneori şi organizaţiilor private) din judeţele de graniţă, în cadrul parteneriatelor cu instituţii din ţara vecină. De exemplu, pentru perioada 2014–2020, din banii alocaţi programului România–Serbia, 7,7 milioane de euro vor finanţa investiţiile de susţinere în sănătatea publică şi serviciile sociale: crearea de platforme şi reţele pentru planificarea şi furnizarea de servicii sociale şi de sănătate, inclusiv în comunităţile izolate, îndepărtate şi grupurile dezavantajate; studii şi cercetări cu scopul identificării de soluţii în parteneriat pentru organizarea unor reţele eficiente în oferirea serviciilor de bază, crearea unor servicii de monitorizare pentru identificarea nevoilor şi solicitărilor generate de dinamicile sociale, precum îmbătrânirea şi migraţia, construcţia, reabilitarea, modernizarea, inclusiv procurarea de echipamente pentru centrele de sănătate, spitale şi îmbunătăţirea serviciilor de sănătate. Programul România–Ungaria, prin Axa prioritară 4, finanţează investiţii în infrastructura medicală, adaptate nevoilor specifice, achiziţionarea şi instalarea de echipamente, schimb de know-how şi activităţi de consolidare a capacităţilor (instruiri, cursuri, workshop-uri, conferinţe, stagii), dezvoltarea armonizată a serviciilor specializate, dezvoltarea infrastructurii de telemedicină, de e-sănătate pentru diagnostic şi tratament, îmbunătăţirea accesibilităţii transfrontaliere la serviciile de sănătate. Unul dintre scopurile acestor programe este descentralizarea şi plierea pe nevoile identificate la nivel regional. Şi în cazul lor, „experienţa anilor anteriori spune că mai durează cel puţin trei luni până la deschiderea liniilor de finanţare şi publicarea ghidurilor noi. Până atunci, medicii trebuie să se gândească la teme, să-şi facă un buget, să găsească oferta pentru un echipament bun“, spune dr. Olimpia Oprea. În proiectele de reabilitare este nevoie şi de un studiu de fezabilitate realizat cu o firmă de arhitectură, care costă în jur de 15–17 mii de euro. Când se deschid liniile de finanţare, este prevăzut un interval de timp de aproximativ trei luni pentru realizarea acestui studiu. În cazul în care proiectul este respins, aceşti bani se pierd. Aplicantul poate solicita o explicaţie pentru respingerea proiectului, dar nu o primeşte întotdeauna.
   Şi programul operaţional capital uman (POCU) este o sursă de finanţare pentru personalul medical, direct sau indirect, prin susţinerea programelor de formare profesională dedicate medicilor şi asistenţilor implicaţi în servicii de prevenire, diagnostic precoce (screening) şi/sau de tratament pentru patologiile prioritare.

Surse de finanţare pentru cercetare

   Fondurile europene pentru cercetare vin din mai multe surse, accesarea lor fiind posibilă doar prin încheierea de parteneriate. Conform documentului care descrie Programul operaţional competitivitate (POC) adoptat recent, acesta va sprijini, prin Axa prioritară 1, parteneriatele între întreprinderi şi instituţii de cercetare, cu scopul creşterii transferului de cunoştinţe, tehnologie şi personal cu competenţe de cercetare, dezvoltare şi inovaţie (CDI) pentru dezvoltarea de produse şi procese bazate pe aceste competenţe, dar şi pe cererea pieţei. Axa prioritară 2 finanţează proiecte TIC (tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor), inclusiv pentru crearea de aplicaţii de tip e-sănătate. Pentru ca un spital să poată accesa fonduri prin POC, trebuie să aibă un departament de cercetare.
   Deşi mai greu accesibile, fondurile pentru cercetare pot fi obţinute şi prin programul Orizont 2020, precum şi prin proiectele de tip TWINN (traininguri şi schimburi de experienţă) şi instrumentul de sprijin pentru IMM-uri, ori prin Ambient Assisted Living Joint Programme, dedicat vârstnicilor. Aceste programe ţin de Ministerul Educaţiei Naţionale – activitatea de cercetare, MEN-AC, fosta Autoritate Naţională de Cercetare Ştiinţifică (ANCS). De la Cecilia Roman, şefa departamentului de cercetare al Institutului de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică din Cluj, am aflat că, pentru realizarea unui proiect de succes prin Orizont 2020 trebuie create consorţii în care conducătorii de proiecte să fie din Europa, iar fiecare partener să se implice în domeniul în care are deja rezultate (articole publicate, proiecte de cercetare deja începute şi dezvoltate). Ea mai spune că Ministerul Sănătăţii ar putea şi ar trebui să identifice temele prioritare de cercetare pentru sistemul de sănătate din România, care să fie finanţate apoi prin POC, facilitând astfel recunoaşterea şi utilizarea rezultatelor fiecărei universităţi româneşti: „Sunt, de exemplu, în România, rezultate foarte bune pe genetică, pe obstetrică-ginecologie, chirurgie bucomaxilofacială, dar acestea sunt cunoscute doar de universităţile care le-au produs, fără a fi însă incluse într-un plan de anvergură“. În plus, când e vorba de fonduri de cercetare, lucrurile fiind ultraspecializate, fiecare este „pe pielea lui“ sau îşi găseşte consultanţi dintre medici. Rămâne însă valabil sfatul că lecţiile trebuie pregătite din timp. Pentru că bani şi deschidere există. Pentru orice medic.

Caseta 1

Finanţare nerambursabilă pentru cabinete medicale/stomatologice – Urban

• Program de finanţare nerambursabilă: Programul operaţional regional
• Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
1. SRL cu până la nouă salariaţi (microîntreprindere)
• Prioritate de investiţii 2.1 – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.
• Valoarea maximă a finanţării nerambursabile ce poate fi obţinută pentru un proiect de investiţii este de 200.000 de euro pe proiect, reprezentând cel mult 90% din valoarea eligibilă pentru investiţii/proiect.
• Tipuri de proiecte eligibile:
– Investiţii în echipamente medicale/stomatologice, dotări, instrumentar, mobilier şi echipamente IT tehnică de calcul (inclusiv software de bază şi specializat), la care se pot adăuga investiţii în construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de servicii medicale/stomatologice;
– Realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi promovarea serviciilor prestate.
2. SRL cu 10–249 de salariaţi
• Prioritate de investiţii 2.2 – Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor.
• Valoarea maximă a finanţării nerambursabile ce poate fi obţinută pentru un proiect de investiţii este un milion de euro pe proiect.
• Rata de finanţare nerambursabilă acordată nu poate depăşi:
Întreprinderi mijlocii (50–249 de salariaţi):
– 25%, pentru proiectele care se realizează în regiunea Bucureşti;
– 45% pentru proiectele care se realizează în regiunile Ilfov şi Vest;
– 60% pentru proiectele care se realizează în regiunile NE, NV, Sud, Sud-Vest, Sud-Est şi Centru.
Întreprinderi mici (10–49 de salariaţi):
– 35%, pentru proiectele care se realizează în regiunea Bucureşti;
– 55% pentru proiectele care se realizează în regiunile Ilfov şi Vest;
– 70% pentru proiectele care se realizează în regiunile NE, NV, Sud, Sud-Vest, Sud-Est şi Centru.
• Pentru toate situaţiile de mai sus, tipurile de proiecte eligibile sunt:
– Investiţii în echipamente medicale/stomatologice, dotări, instrumentar, mobilier şi echipamente IT tehnică de calcul (inclusiv software de bază şi specializat);
– Investiţii în construcţia/modernizarea şi extinderea spaţiului de servicii medicale/stomatologice, inclusiv dotarea cu echipamentele mai sus-menţionate;
– Realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi promovarea serviciilor prestate.
• Condiţii:
– să aibă un istoric de funcţionare de cel puţin un an;
– să înregistreze profit şi profit din exploatare la 31.12.2014.
• Perioada estimată de depunere a proiectelor – primul trimestru al anului 2015.
Sursa: Romactiv Business Consulting

 

Caseta 2

Finanţare nerambursabilă pentru cabinete medicale/stomatologice – Rural

• Program de finanţare nerambursabilă:  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
1. Microîntreprinderi şi întreprinderi mici nou înfiinţate în mediul rural
1a). Sub-măsura 6.2 – Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale.
• Valoarea maximă a finanţării nerambursabile – 70.000 de euro/proiect.
• Sprijinul va fi acordat în două tranşe:
– 70% din cuantumul maxim al sprijinului – la primirea deciziei de finanţare;
– 30% din cuantumul maxim al sprijinului – în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.
1b). Sub-măsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole.
Beneficiari eligibili: microîntreprinderile şi întreprinderile mici nou înfiinţate, din spaţiul rural, care fac dovada cofinanţării.
• Valoarea maximă a finanţării nerambursabile ce poate fi obţinută pentru un proiect de investiţii este de 200.000 de euro/beneficiar pe trei ani fiscali.
• Rata de finanţare este de cel mult 90%
Cheltuielile pot finanţa:
• Construcţia noului spaţiu destinat serviciilor medicale/stomatologice;
• Achiziţionarea de noi echipamente medicale/stomatologice şi dotări (inclusiv costuri de instalare);
• Achiziţionarea de software, licenţe, drepturi de autor, mărci.
2. Microîntreprinderi şi întreprinderi mici existente, din spaţiul rural
• Sub-măsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole.
• Aceleaşi specificaţii ca la punctul 1b. Cheltuielile eligibile pot acoperi şi extinderea şi/sau modernizarea spaţiului destinat serviciilor medicale/stomatologice.
• Perioada estimată de depunere a proiectelor – februarie 2015.
Sursa: Romactiv Business Consulting

 

Caseta 3

Paşi majori pentru realizarea proiectului
cu menţiunea că fiecare linie de finanţare are ghidul şi regulile proprii:
1.  Identificarea ideii de proiect
2.  Identificarea şi fundamentarea elementelor de cost (bugetul estimativ)
3. Planificarea derulării proiectului (activităţi, termene, resurse implicate)
4. Identificarea programului de finanţare
5. Întocmirea dosarului de proiect
6. Depunerea proiectului la finanţator
Evaluarea şi selecţia proiectului de către finanţator
7. Semnarea contractului de finanţare
8. Informarea în presă a derulării proiectului prin anunţuri specializate
9. Realizarea rapoartelor tehnice şi financiare ale proiectului
10. Realizarea procedurilor de achiziţii
11. Achiziţionarea propriu-zisă a echipamentelor
12. Întocmirea şi depunerea cererilor de plată/rambursare la finanţator – mai nou, se pot depune şi facturile de la furnizor, pentru decontare rapidă, în cel mult 45 de zile
13. Încasarea finanţării nerambursabile
14. Finalizarea implementării proiectului
După fiecare achiziţie se face un raport, acesta se trimite pentru verificare şi, dacă toate cheltuielile sunt eligibile, sunt primite fondurile respective. Rapoartele se fac periodic, în general, la fiecare trei luni.
Monitorizarea de către finanţator a proiectului realizat

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.