Documentul „Health at a Glance 2023” al Organizaţiei pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD) arată pentru 2021 creșterea cheltuielilor pentru sănătate raportate la produsul intern brut (PIB) – de la 8,8% în 2019, la 9,7%. Date similare (10,3%) raporta și Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 11 decembrie, în contextul Zilei Internaţionale pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate. Cu acest prilej, OMS sublinia și că distribuţia acestor cheltuieli este inegală și inechitabilă pentru diferitele sectoare ale sănătăţii.

        Potrivit raportului OECD, în 2021, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și alte probleme circulatorii au stat la originea a peste un sfert dintre decese, în medie. Unul din cinci decese a fost cauzat de cancer, iar 7% – de COVID-19. Aproximativ o treime dintre decese puteau fi evitate prin aplicarea unor intervenţii de prevenţie mai eficiente și mai prompte.

        De asemenea, potrivit raportului, peste o treime dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au raportat că trăiesc cu o problemă cronică de sănătate. Cifrele diferă în funcţie de statutul economic al ţărilor de provenienţă a respondenţilor.

Stil de viaţă nesănătos

        Indicatorii arată o ușoară îmbunătăţire în ceea ce privește sănătatea mintală ca urmare a ieșirii din pandemie, însă proporţia celor afectaţi de depresie în 2022 este cu cel puţin 20% mai mare decât anterior pandemiei.

        Ratele obezităţii continuă să crească: în medie, 54% dintre adulţi erau supraponderali sau obezi în 2021, iar 18% dintre ei – obezi. Aproximativ 40% dintre adulţi au declarat că au făcut mișcare moderată sau intensă timp de cel puţin 150 de minute săptămânal.

        Proporţia persoanelor care fumează zilnic a scăzut în majoritatea ţărilor OECD. Totuși, în medie, aproximativ 16% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani fumează zilnic, iar consumul ţigărilor electronice a crescut.

        Aproximativ 19% dintre adulţii din aceste ţări declară cel puţin un consum masiv de alcool la interval de o lună. Aceste rate depășesc 30% în Germania, Luxemburg, Marea Britanie și Danemarca.

Bariere privind accesul la sănătate

        Inegalităţile privind accesul la servicii de sănătate persistă, persoanele cu venituri mici având cel mai mare risc de a solicita îngrijiri medicale cu întârziere sau deloc.

        Medicina primară a primit aproximativ 13% din cheltuielile din sănătate din 2021, similar situaţiei din 2019. În cifre absolute, acestea au reprezentat sume mai mari. Ele însă nu se pot traduce neapărat în investiţii pe termen lung, observă autorii raportului, deoarece au fost alocate măsurilor de urgenţă aplicate în contextul pandemiei de COVID-19.

        Tot în contextul pandemiei, timpii de așteptare necesari pentru accesarea serviciilor de sănătate au crescut și au rămas la valori mai mari decât cele prepandemice în majoritatea ţărilor, chiar dacă au scăzut comparativ cu momentul vârfului pandemiei.

        Rata teleconsultaţiilor a crescut substanţial, reprezentând 19% din totalul serviciilor de sănătate acordate în 2021.

        Tot în 2021, a scăzut rata internărilor evitabile în majoritatea ţărilor membre OECD, un indicator al rezultatelor bune obţinute de medicina primară, explică autorii raportului. Referitor la siguranţa pacienţilor, a scăzut volumul de antibiotice, de opioide și de anticoagulante prescrise. Totuși, rezistenţa la antibiotice rămâne o problemă și o sursă de îngrijorare. Ratele de mortalitate post-infarct miocardic acut sau post-accident vascular cerebral rămân la valori ușor mai ridicate decât cele prepandemice, din cauza întârzierilor privind iniţierea tratamentului.