Contrar opiniei că neandertalienii aveau o dietă carnivoră, cercetătorii au ajuns la concluzia că alimentaţia lor includea porţii consistente de carbohidraţi pentru a susţine necesarul energetic al organismului, arată un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America.

Analizând microbiomul dentar de acum 10.000 de ani, dar și pe cel provenit de la un neandertalian care a trăit acum 100.000 de ani în Serbia – este cel mai vechi genom reconstruit al unui microbiom oral – cercetătorii au identificat un grup aparte de Streptococi, care au capacitatea de a se lega de amilaza salivară.

Această enzimă eliberează zahărul din amidonoase, mai ales din amidonoasele gătite. Studiul sugerează că acești microbi au fost moșteniţi de strămoșii noștri din timpuri și mai vechi și că amilaza a fost prezentă în dieta primilor oameni, care găteau hrana într-o mai mare măsură decât se credea până acum.

Comentând rezultatele studiului, antropologul Christina Warinner de la Universitatea Harvard a explicat că deși este clar că strămoșii noștri vânau, este totuși aproape imposibil ca hrana lor să fie formată doar din carne și că cel mai probabil aceștia aveau o dietă mixtă.

Astfel, nutriţioniștii moderni care recomandă o dietă bazată pe obiceiurile strămoșilor, precum dieta Paleo, bazată pe carne, legume verzi, recomandând evitarea consumului de cereale și amidon, nu au dreptate în totalitate.