Potrivit cercetării publicate în Proceedings of the Royal Society B, macacii menţin în acelaşi timp relaţiile cu cei mai fideli congeneri ai lor. 

Pe de altă parte, oamenii compensează într-un fel sau altul restrângerea cercului de cunoştinţe. Cercetătorii consideră că subiectul este cu atât mai interesant, cu cât populaţia umană îmbătrâneşte rapid. Astfel, se va ajunge la 2 miliarde de persoane peste 60 de ani până în 2050, potrivit cifrelor ONU.

Obiectivul studiului realizat de echipa Institutului Leibniz pentru studiul primatelor (DPZ) a fost acela de a realiza o monitorizare longitudinală, adică de durată, a populaţiei de primate, respectiv macacii Assam. A fost analizat comportamentul a 61 de femele, cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, care trăiesc în libertate într-o rezervaţie din Thailanda. Observațiile au fost făcute pe parcursul mai multor ani, între 2013 şi 2021.

S-a constatat o creştere a izolării sociale odată cu vârsta, „cu o înjumătăţire a reţelei sociale medii între o femelă de zece ani şi una de douăzeci de ani”, a precizat etologul Baptiste Sadoughi, autor principal al cercetării, citat de Agerpres.

Potrivit teoriei selectivităţii socio-emoţionale, dezvoltată în anii 1990, indivizii preferă calitatea relaţiilor lor mai degrabă decât numărul lor, a mai explicat Baptiste Sadoughi. 

În cazul macacilor, odată cu vârsta, femela „va fi despăducheată de tot mai puţini indivizi”. Ea va rămâne astfel cu prietenii ei fideli, „interacţionând mai mult cu aceiaşi indivizi cu care a interacţionat întotdeauna mai des sau mai bine”, a menționat etologul. 

Macacii Assam ar fi astfel supuşi unui fenomen de selectivitate socială, însă cu o diferenţă majoră comparativ cu oamenii, întrucât aceştia din urmă compensează restrângerea cercului lor de relaţii prin schimburi mai ample cu prietenii lor fideli.