Conferinţa Medic.ro București s-a desfășurat în 15 și 16 februarie a.c. la Hotel Caro, sub titlul „Prevenţie, abordare terapeutică și comunicare în medicina de familie”.
Reuniunea știinţifică a avut loc doar în format fizic, iar programul a fost unul vast. Participarea la eveniment a fost gratuită, reuniunea medicală fiind creditată cu 12 credite EMC.
Steatoza asociată disfuncţiei metabolice și consumul de alcool combinat cu factorii metabolici sunt primele două cauze de ficat steatozic. Cauzele criptogenice se întâlnesc extrem de rar la nivelul ţării noastre, a afirmat conf. dr. Carmen Preda, în cadrul prezentării susţinute la Conferinţa Medic.ro.
Potrivit acesteia, pe următoarele două locuri în ceea ce privește cauzele de ficat steatozic se află steatoza hepatică de cauză alcoolică, respectiv anumite etiologii specifice de steatoză. Aici intră bolile genetice, cum este boala Wilson, sau deficitul de lipază acidă lizozomală. „În iunie anul trecut, o conferinţă a Asociaţiei Europene de Boli de Ficat a ajuns la concluzia că trebuie schimbată vechea terminologie, respectiv boala ficatului gras non-ancoolic, cu noua terminologie – steatoza hepatică de cauză metabolică. S-a luat această decizie deoarece s-a constatat că acest termen, de boală «non-alcoolică», poate nega existenţa consumului de alcool sau poate induce o discriminare. (...) Astfel s-a considerat că ne trebuie un nou termen, care să spună câte ceva despre patogeneza acestei boli și să ne orienteze puţin asupra diagnosticului și asupra tratamentului”, a precizat conf. dr. Carmen Preda.
Cel puţin un criteriu pentru confirmarea diagnosticului
Conform specialistei, pentru confirmarea unui diagnostic de steatoză hepatică de cauză metabolică trebuie să existe cel puţin un criteriu dintre factorii de risc cardiometabolici cunoscuţi. „Este vorba de indicele de masă corporală, hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat, intoleranţa la glucoză.”
În ceea ce privește cazurile de ciroză, în prezent, putem vorbi de cele cu etiologie VHB. „Încă nu a scăzut incidenţa semnificativ, cu toate că avem efectul vaccinării, dar avem ciroze cu virus hepatitic B și ciroze B cu Delta. Au mai scăzut cirozele post-VHC din cohorta tratată în 2015–2016. Avem pacienţi care vin la control, din păcate mulţi au făcut hepatocarcinom, pentru că acesta este complicaţia cirozei. [Acești pacienţi] trebuie foarte atent monitorizaţi și asta nu s-a făcut în toate cazurile”, a subliniat specialista.
După aceste ciroze post-virale, în număr aproape egal de cazuri se întâlnesc cirozele asociate afecţiunilor metabolice, deci asociate steatozei hepatice de cauză metabolică. Potrivit medicului, aceste cazuri se vor înmulţi, deoarece pacienţii se prezintă la control în stadii avansate.
Un alt factor de risc care poate duce la apariţia cirozei îl constituie unele boli autoimune. „Eu consider că atunci când avem un pacient cu ciroză nu există doar o cauză [de apariţie a afecţiunii], acel pacient este un mix [de cauze]”, a conchis conf. dr. Carmen Preda.
Noile norme „CoCa 2023” (ale Contractului Cadru), care au intrat în vigoare la jumătatea anului trecut, nu prevăd decontarea serviciilor de prevenţie la pacienţii cronici cu vârsta între 18 și 39 de ani, susţine dr. Daciana Toma, vicepreședinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Concret, este vorba de normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023, din 30 mai 2023. „La pacienţii cu vârsta între 18 și 39 de ani cu boli cronice nu se decontează serviciile de prevenţie. În schimb, se decontează și la asiguraţi, și la neasiguraţi [cu vârste] 18-39 de ani asimptomatici, precum și la peste 40 de ani, indiferent dacă sunt asimptomatici sau sunt cunoscuţi cu boli cronice”, a arătat dr. Daciana Toma în prezentarea sa de la conferinţa Medic.ro.
Potrivit acesteia, o atenţie sporită este necesară și în cazul confirmării efectuării unui serviciu în momentul realizării managementului de caz: „Când avem un caz nou de hipertensiune, dislipidemie, diabet, boală respiratorie cronică, boală cronică de rinichi, faceţi bine când aveţi confirmarea să puneţi și confirmarea de diagnostic. Acum, aici este o discuţie – cine pune confirmarea de diagnostic. Noi am mai vorbit între noi, pe hipertensiune, pe dislipidemie suntem mai mulţi care ne trecem pe noi că am confirmat diagnosticul”.
Excepţii la utilizarea formularelor
Vicepreședinta SNMF a menţionat, de asemenea, cazurile în care medicul nu trebuie să folosească formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. „În cazul în care medicul de familie recomandă persoanelor neasigurate investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi/sau pentru monitorizare, consultaţie la medicul de specialitate din ambulatoriu inclusiv pentru servicii de îngrijiri paliative în ambulatoriu, internare în spital pentru cazurile care necesită aceasta sau care depășesc competenţa medicului de familie, sau alte tipuri de recomandări, după caz, medicul de familie nu va utiliza formularele utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.” O altă excepţie este cea referitoare la prescrierea de medicamente sau dispozitive medicale pentru persoanele neasigurate.
Medicul a menţionat, totodată, că serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de la cabinet; la domiciliul pacientului, în cadrul programului pentru consultaţii la domiciliu, sau la locul solicitării. Serviciile medicale pentru situaţii de urgenţă se pot acorda inclusiv în afara programului de lucru.
Un caz special, consideră dr. Daciana Toma, este cel al asiguraţilor adulţi, cu vârsta de 18 ani şi peste, care nu prezintă simptome sugestive pentru boală cronică de rinichi, dar care au unul sau mai mulţi factori de risc pentru această afecţiune: boli cardiovasculare, hipertensiune arterială sau diabet zaharat. În cazul acestora se recomandă dozarea creatininei serice cu estimarea ratei de filtrare glomerulară (RFGe) şi determinarea raportului albumină/creatinină în urină (RACU). Biletul de trimitere se întocmește distinct pentru aceste investigaţii paraclinice, cu completarea câmpului corespunzător prevenţiei.
Cum se decontează consultaţiile la domiciliu
Un capitol special în cadrul prezentării a fost alocat consultaţiilor la domiciliu. Vicepreședinta SNMF a arătat că acestea se decontează astfel: maximum două consultaţii pentru fiecare episod acut/subacut/acutizări în bolile cronice, maximum o consultaţie pe lună pentru toate afecţiunile cronice/persoană neasigurată şi o consultaţie pentru fiecare situaţie de urgenţă. „Pot fi acordate maximum 42 de consultaţii pe lună la domiciliul persoanelor, pe medic cu listă proprie de persoane înscrise. Nu se pot efectua însă mai mult de trei consultaţii pe zi”, a conchis specialista.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
