De curând a fost depăşit pragul de trei
milioane de reţete electronice înregistrate de la punerea în funcţiune a
sistemului (la 2 iulie 2012), ceea ce înseamnă că, în medie, au fost realizate
75.000 de prescripţii zilnic. Deşi iniţial prescrierea electronică a demarat
greoi, fiind înregistrate un milion de reţete în primele trei luni, treptat
procesul a atins un ritm alert şi în doar 23 de zile au fost efectuate alte două
milioane de prescripţii electronice, cele mai multe fiind raportate de medicii
de familie.
Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate susţin că progresul arată că atât medicii, cât şi farmaciştii au înţeles
importanţa sistemului de prescriere electronic şi că, pentru a asigura
continuitatea acestuia, s-au luat mai multe măsuri, printre care amintim vizite
aleatorii şi neprogramate la farmacii, pentru a vedea dacă au fost făcute
investiţiile tehnice necesare şi cum merge sistemul. „Cu o viteză de răspuns de
cinci-opt secunde pentru fiecare reţetă eliberată, timpul de aşteptare al
pacienţilor la ghişeu s-a micşorat semnificativ. Din păcate, mai există farmacii
care încă nu au adoptat sistemul, iar pacientul trebuie să caute o unitate care
să îi poată onora reţeta electronică primită de la medic“, explică dr. Doru Bădescu,
preşedintele CNAS.
De asemenea, CNAS monitorizează farmaciile
care nu pot elibera reţete electronice şi informează medicii prescriptori
asupra acelor unităţi care folosesc cu succes sistemul, pentru a îndruma pacienţii
în mod eficient. În plus, medicii care prescriu în format electronic peste 70%
din reţete sunt stimulaţi financiar, conform reglementărilor legale în vigoare.
Şeful CNAS aminteşte că instituţia pe care o conduce se concentrează şi asupra
dezvoltatorilor de software, urmărind ca aceştia să pună la dispoziţie aplicaţii
în concordanţă totală cu cerinţele softului de bază.
Pe de altă parte, reprezentanţii medicilor
de familie susţin că procesul este mult îngreunat şi chiar împiedicat de
diferite probleme cu care se confruntă în utilizarea şi funcţionarea Sistemului
informatic de prescripţie electronică (SIPE). Una dintre dificultăţi ar fi că
datele din Sistemul informatic unic integrat (SIUI) sunt eronate în aproximativ
10% din cazuri. Pentru remedierea disfuncţionalităţilor, reprezentanţii Societăţii
Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) propun şi câteva soluţii: implementarea
unor filtre în SIUI, care să avertizeze funcţionarii CNAS în momentul preluării
datelor, corectarea informaţiilor eronate şi aplicarea unor chei suplimentare
de control în aplicaţia informatică în care partenerii CNAS completează datele.
O altă problemă semnalată de medicii de
familie este că sistemul raportează o eroare la mult timp după înregistrarea şi
verificarea unei reţete, ceea ce duce la reluarea procesului de verificare şi
înregistrare, revalidarea semnăturii electronice şi, implicit, decalarea
programărilor, fapt care îi nemulţumeşte pe pacienţi. Această problemă ar putea
fi evitată prin optimizarea SIPE, astfel încât verificarea şi înregistrarea să
dureze maximum 15 secunde. Totodată, utilizarea unei semnături electronice este
împiedicată în două posibile situaţii: în cazul blocării, pierderii sau
furtului semnăturii, dar şi în cazul zilelor de concediu ale unui medic,
întrucât procedura de recunoaştere în SIUI a semnăturii electronice a medicului
înlocuitor nu este în prezent elaborată de CNAS. Lista dificultăţilor este
completată de întreruperile de curent electric, de acces la internet, dar şi de
problemele temporare inerente ale componentelor hardware şi software. Medicii
de familie speră ca neregulile să fie rezolvate până la începutul anului
viitor, când prescrierea electronică va deveni obligatorie. În plus, ei solicită
reprezentanţilor CNAS posibilitatea prescrierii offline pe formulare pretipărite
şi după 1 ianuarie 2013.
