Un studiu publicat în JAMA Surgery ar putea interesa în mod deosebit echipa Ministerului
Sănătăţii din România care lucrează la noua modalitate de salarizare a
medicilor în funcţie de performanţă. Gradul de satisfacţie a pacientului în
privinţa serviciilor medicale pe care le primeşte în timpul unei internări nu
are legătură cu calitatea actului chirurgical. Studiul a comparat performanţa a
31 de spitale americane, folosind trei chestionare care apreciază gradul de
satisfacţie a pacienţilor, gradul de satisfacţie a angajaţilor din spitale în
privinţa locului lor de muncă şi calitatea actului chirurgical. Dacă ultimul
foloseşte criterii obiective, precum prevenirea infecţiilor sau a trombozei, criteriile
folosite de primul sunt subiective: curăţenia spitalului, explicaţiile cu
privire la folosirea unor noi tratamente, calitatea îngrijirilor oferite de
asistentele medicale. Deşi studiul a identificat o corelaţie între satisfacţia
pacientului şi cea a personalului medical la locul de muncă, nu există vreo legătură
cu performanţa actului chirurgical.
Într-o serie de controale derulate în
februarie şi martie 2013, inspectorii federali americani au descoperit probleme
de siguranţă potenţial periculoase în 30 de depozite farmaceutice. De la
„particule negre de origine necunoscută“ aflate în unele fiole, până la rugină şi
mucegai, descoperirile inspectorilor confirmă investigaţia publicată de Washington Post despre condiţiile
precare din anumite depozite farmaceutice. „Există depozite cu carenţe
semnificative în a asigura condiţiile de sterilitate necesare, reprezentând
astfel un risc serios pentru sănătate“, a fost concluzia inspectorilor.
Deşi urmează să apară abia luna viitoare, cea
de-a cincea ediţie a „bibliei psihiatrilor“ – Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) –
începe deja să provoace critici dure. Directorul Institute of Psychology,
Health and Society de la Universitatea din Liverpool, profesorul Peter
Kinderman, vede noua ediţie ca un efort periculos de a transforma în patologie
psihiatrică emoţii care apar în cursul vieţii oricui. Prescrierea de medicaţie,
justificată astfel, va amplifica dimensiunea fenomenului supraprescrierii de
medicamente în societatea occidentală şi, consecutiv, a frecvenţei efectelor
adverse ale acestora. Profesorul Kinderman critică în special transformarea
furiei copiilor temperamentali în simptome ale unei boli mentale sau criteriile
foarte laxe ale diagnosticării anxietăţii generalizate.
Studiile despre studiile din cercetarea
medicală ajung uneori la concluzii nefericite. Nature Reviews Neuroscience publică un astfel de studiu, elaborat
de o echipă de la Universitatea din Bristol, care concluzionează că multe
dintre cercetările în domeniul neuroştiinţelor sunt de fapt complet lipsite de
valoare. Asta se întâmplă din cauza puterii statistice foarte scăzute;
rezultatele astfel obţinute supraestimează efectele cercetate şi sunt arareori
replicate. „Chiar dacă efectele cercetate sunt reale, studiile din neuroştiinţe
au şanse să le detecteze doar în proporţie de 20%“, susţin autorii. Deşi nu
convin deloc administraţiei Obama, care tocmai a anunţat finanţarea cu 100 de
milioane de dolari a cercetărilor în neuroştiinţe, rezultatele acestui studiu
au fost prezentate pe scurt în prestigioase reviste populare americane precum Wired, Scientific American sau The
Scientist.
Fructele otrăvite ale celebrului scandal în
care controversatul cercetător Andrew Wakefield inventa o legătură cauzală
directă între vaccinul ROR şi autism sunt culese în această primăvară în Marea
Britanie. Numărul cazurilor de rubeolă a crescut într-o singură săptămână în Ţara
Galilor cu 10%. Aşa-numita „generaţie lipsă“ – ai cărei părinţi nu şi-au
vaccinat copiii în 1998, convinşi fiind de Wakefield – suferă acum de această
boală, peste 700 de cazuri fiind diagnosticate doar în districtul Swansea. La rădăcinile
copacului în care s-au copt aceste fructe otrăvite s-a turnat îngrăşământul
presei tabloide britanice, fără de care Andrew Wakefield nu ar fi putut influenţa
un număr atât de mare de părinţi.
