Tocmai de aceea este important ca românii să fie informaţi și să știe că pot face sesizări în privinţa anumitor reclame la medicamente OTC sau la suplimente alimentare.

Recent, am discutat cu dr. Oana Cociașu, președinta Consiliului Român pentru Publicitate sau Romanian Advertising Council (RAC) și managing partner al agenţiei specializate în comunicare medicală Medic One. Dialogul a avut loc în contextul unei conferinţe de presă organizate de Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI).

        În cadrul conferinţei, reprezentanţii RASCI au subliniat necesitatea revizuirii legislaţiei privind publicitatea în mediul digital la medicamentele OTC (medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală). Un instrument la îndemâna consumatorului român de publicitate este chiar instituţia pe care o conduce Oana Cociașu.

Cu ce instituţii colaborează RAC pentru a identifica derapajele în publicitatea la medicamente?

La nivel naţional, noi avem un protocol de colaborare semnat cu Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în virtutea căruia funcţionăm încă din 2006. Prin acesta, toate sesizările care vin la CNA sunt mai întâi trimise la RAC pentru a fi analizate de un comitet etic. Deciziile luate în Comitetele Etice ale RAC se întorc la CNA, unde sunt puse în discuţie în ședinţele acestuia. De cele mai multe ori, deciziile definitive ale CNA coincid cu cele date de RAC. Avem, de asemenea, protocol de colaborare și cu Direcţia Anticoncurenţă din cadrul Ministerului Finanţelor, pentru sesizările privind publicitatea înșelătoare, sau cu organizaţii reprezentative ale diferitelor industrii, precum: RASCI, PRISA (Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare), IAB (Interactive Advertising Bureau), IAA (International Advertising Association) etc.

Colaborări internaţionale aveţi?

RAC este singurul organism de autoreglementare din România în domeniul publicităţii care face parte din reţelele internaţionale EASA (European Advertising Stan­dards Alliance) și ICAS (International Council for Advertising Self-Regulation). Contribuim de peste 20 de ani la elaborarea și aplicarea bunelor practici în comunicarea comercială. În cadrul EASA colaborăm intens cu celelalte ţări membre și pentru anumite situaţii transfrontaliere de încălcare a legilor și Codurilor Publicităţii. Ne susţinem reciproc în cazurile complicate (în special cele online) și suntem parte din toate proiectele importante derulate la nivel internaţional în domeniul autoreglementării publicităţii. Este o filieră foarte bună de monitorizare și rezolvare a cazurilor problemă. Nu de puţine ori am colaborat cu colegii noștri chiar în cazuri legate de comunicarea în domeniul sănătăţii.

Publicitate onestă, etică și transparentă

Care este profilul celor care fac sesizări la RAC?

Sunt persoane care au timp mai mult și urmăresc programele de televiziune, și-atunci publicitatea și anumite spoturi le atrag atenţia. Sunt cetăţeni frustraţi, care sunt lezaţi sau se simt înșelaţi de reclamele respective. Sau li se pare, pur și simplu, că e ceva în neregulă și se adresează RAC sau CNA. Mai avem însă o altă sursă bogată de sesizări – cele care apar între competitorii de pe o anumită piaţă. În cazul publicităţii la medicamente, suplimente sau dispozitive medicale, sistemul funcţionează foarte bine. Iar acest lucru ne ajută și pe noi foarte mult în demersul de a avea o publicitate onestă, etică și transparentă – atât de importantă când vorbim de domeniul sănătăţii. 

La conferinţa RASCI aţi atras atenţia asupra influencerilor din mediul online...

Influencer marketingul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, atingând în cele din urmă și comunicarea destinată sănătăţii. Se dezvoltă o nouă categorie, cea de health influencers (medici, nutriţioniști, psihologi, stomatologi, pediatri etc.), oameni care chiar sunt niște real professionals – unii chiar cu renume în specializarea lor. Iar social media n-a făcut decât să-i ajute să-și formeze comunităţi din ce în ce mai ample, pe care le ţin în joc prin comunicare constantă, de calitate, cu informaţii avizate despre sănătate. Aceștia fac parte din exemplele pozitive, pentru că ei susţin o informare corectă și o fac într-un mod transparent, etic și onest.

Falșii „guru”, ameninţare pentru sănătate

 Care ar fi exemplele negative?

Acele persoane care se erijează în „guru în domeniul sănătăţii”. Persoane care nu au niciun fel de credenţial sau autoritate legală pentru a emite păreri medicale, dar care prind foarte bine la „followerii” needucaţi, semidocţi, lipsiţi de puterea luării unei decizii informate. Teoriile abracadabrante propagate de acești „fake health influencers” pot fi de-a dreptul periculoase și pot dăuna grav sănătăţii.

Care este situaţia în mediul online, în social media?

Spre deosebire de exemplele negative anterioare, ne mai întâlnim și cu influenceri care încalcă regulile și codurile comunicării etice fără rea intenţie – pur și simplu, oamenii nu știu. De aceea, un alt demers pe care îl facem la RAC este cel educativ. Pornim prin a educa și a informa companiile-advertiser (de publicitate – n.red.) care îi plătesc pe acești influenceri pentru a le promova un anumit brand. Pentru că de aici pornește totul – influencerii nu sunt decât un alt canal de comunicare, pe lângă TV, radio, online etc. Și continuăm prin a duce demersul educativ și către influenceri; aceștia sunt mai greu de atins însă, pentru că sunt foarte mulţi și nu sunt coalizaţi într-o asociaţie sau organizaţie care să-i reprezinte.

Cum îi educaţi?

Vom lansa o serie de acţiuni dedicate influencerilor (workshopuri, informări, evenimente). Ne propunem preluarea Bunelor Practici Europene elaborate de colegii noștri din EASA; lucrăm deja la acest lucru împreună cu colegii de la ARPP (Autorité de Régulation Professionnelle de la Publicité) din Paris. Cu ajutorul lor, vrem să demarăm programe speciale și pentru influencerii din România, ca să-i atragem prin anumite instrumente utile pentru jobul lor. Vrem să instituim și un curs special despre cum să comunici corect în influencer marketing și, eventual, în cadrul acestui modul, să acordăm o certificare, o diplomă de absolvire. La fel ca punctele EMC, doar că pe domeniul influencer marketing.

Câte sesizări fac românii la RAC pe partea de OTC-uri 

La conferinţa RASCI, Oana Cociașu a prezentat câteva statistici menite să le dea celor prezenţi perspectiva în ceea ce privește reclamele din domeniul sănătăţii. „Dintr-un total de aproape 120 de sesizări pe care le-am primit în 2023, aproximativ 40 sunt pe suplimente alimentare și sub 10 sunt sesizări pe OTC-uri. În spatele acestor cifre avem un exemplu foarte bun referitor la ceea ce poate să facă, pe de o parte, reglementarea – pentru că pe OTC-uri noi nu avem treabă foarte multă, ANMDMR fiind cea care «filtrează» deja reclamele neconforme ghidului în vigoare –, și pe de altă parte, autoreglementarea. Companiile-advertiser membre RAC, RASCI și PRISA s-au raliat codurilor active în prezent, în linie cu Normele de Bune Practici în comunicarea comercială emise de industrie.”

Numărul de sesizări pe suplimente și dispozitive medicale a scăzut anul acesta în comparaţie cu anii precedenţi, a subliniat Oana Cociașu: „Dar revin la îndemnul de a ne responsabiliza cu toţii, de a face sesizări la RAC sau la CNA atunci când simţim că ceva nu este în regulă cu o anumită reclamă – cu atât mai mult cu cât vorbim despre un domeniu atât de sensibil precum cel al produselor destinate sănătăţii”.

Noi toţi trebuie să ne responsabilizăm în acest «lanţ trofic» din comunicare, fie că vorbim de industrie, de asociaţii, de autorităţi sau de mass-media... Trebuie să facem un pas înainte și să ne ajutăm unii pe alţii pentru ca, în cele din urmă, consumatorul de publicitate (publicul) să capete informaţia corectă și certificată.