Ciudată ţară, mândri străjeri. Fac această succintă observaţie pe marginea cazului fostei șefe UPU de la Spitalul Judeţean Cluj, care s-a opus, acum trei ani, recoltării prioritare de probe biologice unor cetăţeni prinși băuţi la volan. Îmi pare că decizia instanţei de a o condamna pe doctoriţa Adela Golea la închisoare cu suspendare e cel puţin dubioasă.
Care-a fost decizia? Simplu: apud dr. Adela Golea, prioritate au cazurile grave sau șoferii implicaţi în accidente rutiere. Deci cei depistaţi cu etilotest să mai aștepte când sunt cazuri grave.
Sună rezonabil? Da și nu. Dintr-un anumit punct de vedere, dacă poliţistul a putut să stea patrulă (sic!) și să-l prindă pe Georgel rangă de băut, singurul mod în care-l poate lăsa pe Georgel fără permis și fără plăcuţe e dacă-l dovedește beat. Pentru asta, poliţistul îl aduce pe beţiv în cel mai scurt timp la un centru acreditat, cu competenţă, să-i ia probe biologice. Recoltarea n-ar trebui să ia mai mult de 10 minute cap-coadă.
Dar dacă în același timp ai o politraumă, un AVC, un infarct, o veritabilă urgenţă? Îl mai înţepi pe Georgel primul sau te duci la cod? Medicii zic, clar, cod. Legea spune însă că lui Georgel trebuie să i se preleveze probe, treaba spitalului cum se descurcă, nu poate aștepta până la ziuă. Legea musai să se respecte.
Atâta că legea, ca „sanitar social”, nu e foarte vizibilă prin camerele de gardă. Acolo vin tot felul de cetăţeni, unii care sunt bolnavi, alţii care au comis fapte sau au suferit la mâna altora care-au comis fapte, penale. Recte, infracţiuni.
Ne convine, nu ne convine, sănătatea și legea trebuie să meargă mână în mână. Suprapunerea de jurisdicţie este evidentă și căznită. Nu zice procurorul ce face medicul în UPU. Pe de altă parte, nici doctorul nu reinventează legea, iar când o încalcă prin bună știinţă, ar trebui să poată invoca standardul de îngrijire compasionată, adecvat, contextualizat, nu ca dispoziţie „pro-formă”, că n-avem personal destul pentru toate.