Acum o lună, la Congresul Naţional de Medicina Familiei de la Craiova, prof. dr. Daniel Coriu anunţa că asociaţia profesională pe care o conduce, Colegiul Medicilor din România, va începe o serie de întâlniri cu medicii pentru a dezbate un nou proiect al legii malpraxisului în medicină. Prima dezbatere s-a desfășurat la București, la Academia Română.

A doua întâlnire s-a desfășurat la Timișoara, în aula UMF, și a fost prezidată de profesorul Coriu și condusă de dr. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică. Alături de personalităţile medicale timișorene din prezidiu (prof. dr. Octavian Creţu, prof. dr. Dorel Săndesc, dr. Andrei Nanu, prof. dr. Daniel-Florin Lighezan), a luat cuvântul și av. Nicoleta Popescu, din partea CMR. Urmează ca astfel de dezbateri să fie organizate în viitorul apropiat și în alte centre universitare.

        Ideea de bază a acestor întâlniri a fost realizarea unui set de propuneri pentru un nou concept al malpraxisului. Premisele acestui nou concept au fost explicate de profesorul Coriu: nu se mai caută un vinovat (medicul), ci se caută greșelile din sistemul medical care au permis apariţia malpraxisului.

        Până în 1990, primul vinovat de malpraxis era medicul. De aceea, pentru a evita acuzele de malpraxis, medicii au ajuns să practice o medicină defensivă, solicitând analize suplimentare, nu neapărat necesare, și evitând laurii unei decizii medicale hotărâte. Prin această medicină defensivă, prin care medicul încearcă să se pună la adăpost de o eventuală acuzaţie de malpraxis, suferă atât pacientul, cât și sistemul medical.

Experţi medicali independenţi

        Noul concept al malpraxisului acceptă că eroarea este inerentă activităţii medicale și, ca atare, medicul nu mai trebuie culpabilizat decât pentru erorile flagrante, făcute cu intenţie sau repetate. De aceea, acum se dorește găsirea cauzelor din sistemul medical care au dus la malpraxis.

Se consideră că resursa umană este cea mai importantă într-un sistem medical, iar diriguitorii sistemului medical trebuie să-i creeze medicului condiţii optime pentru realizarea unui act medical de calitate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaște că de cele mai multe ori sursa malpraxisului sunt nivelul crescut de oboseală a cadrelor medicale, infrastructura și dotarea precare, lipsa unor protocoale eficiente etc. De aceea, OMS recomandă raportarea erorilor medicale și învăţarea din greșeli.

        Pentru aceasta este nevoie de apariţia unor experţi medicali independenţi și de înfiinţarea unui departament. Acesta va investiga contextul în care a avut loc malpraxisul, va discuta despre cazuri și va veni cu propuneri de corectare a sistemului, pentru a evita apariţia în viitor a unor situaţii similare. Ideea acestui sistem, de prevenire a condiţiilor care favorizează malpraxisul, este preluată din alte domenii de activitate care pun accent pe siguranţă (aviaţie și controlul aerospaţial).

Negociere reală cu firmele de asigurări

        O altă idee dezbătută la întâlnirea de la Timișoara a fost cea a asigurărilor de malpraxis. S-a spus clar că aceste asigurări sunt o formă fără fond, că ele nu oferă medicului o asigurare reală, că, de cele mai multe ori, în cazurile litigioase, firmele de asigurări nu preiau despăgubirile pe care medicul trebuie să le plătească, astfel că acesta nu beneficiază de o reală asigurare de malpraxis. Cauza acestei lipse de implicare a firmelor de asigurare se află în numeroasele adăugiri scrise cu litere mici în subsolul asigurării de malpraxis.

De asemenea, s-a menţionat că nu există o negociere reală între medic și firmele de asigurări, că medicul este pus de firma de asigurări să semneze o asigurare standard care mai mult exonerează firma, decât ajută medicul.

Prin aceste acţiuni, CMR încearcă să alinieze sistemul medical românesc la sistemul medical european. Dacă tot suntem în UE, haideţi să gândim european...