Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  OPINII

Paradoxuri, limite și... Ludovic al XV-lea

Viața Medicală
Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN vineri, 9 septembrie 2022

Avem o abordare limitată faţă de noul val pandemic, avem tot mai mulţi fumători și o legislaţie învechită.

politicianPerioade lungi de vacanţe. Românii călătoresc mai mult decât alte naţii în aceste luni toride. Acolo unde se duc, se lovesc de noutăţi imprevizibile, care malformează aceste concedii. Insulele și ţărmul Greciei au ars mai mult decât de obicei. La fel, și zone din Franţa, Spania și Italia. Să te duci la plajă și să afli că trebuie să evacuezi hotelul pentru că se apropie flăcările nu este, desigur, o bucurie. Dar de aici încep și paradoxurile.

În Spania ardeau pădurile și nu cădea nicio picătură de ploaie. Canalele românești de știri transmiteau la oră, la minut extensia acestor cata­strofe cataclismice ale anului 2022, cuvântul de ordine pe mapamond fiind seceta, extrem de competitivă cu operaţiunile speciale sau cu războiul de la graniţa noastră.

Foarte interesant era că în aceste buletine de știri alternau imagini ale incendiilor cu o manifestaţie spontană a unor locuitori dintr-un oraș spaniol, care se grupaseră în apărarea unui arbore secular pe care administraţia orașului dorea să-l taie. Sigur că era o acţiune meritorie pentru salvarea unui copac.

Doar că în toată Spania ardeau în flăcări mii de arbuști și de copaci. De unde și proverbul românesc „Nu vezi pădurea de copaci”, care are și un revers: „Nature, to be commanded, must be obeyed” („Trebuie să te supui naturii că să-i poţi porunci”). Oare când și cum vom putea să servim interesele naturii printr-o lecţie la care mulţi am lipsit: cea de a cunoaște și de a respecta legile ei?

„Banalizarea” pericolului COVID

O altă discuţie de vacanţă, foarte interesantă, este generată de problema vaccinurilor și a actualului val de COVID-19. Fluctuaţiile zilnice au fost și sunt de ordinul miilor la capitolul îmbolnăviri noi, cu vârfuri înregistrate la începutul lunii august, dar cu o multitudine de reverberaţii pe multiple planuri. În primul rând, nu se mai vorbește decât episodic despre o vaccinare selectivă (în special vizându-i pe vârstnici).

În al doilea rând, a rămas nefolosit un stoc masiv de vaccinuri, pe care atât de neglijatele ţări din lumea a treia nu vor să le primească nici ca donaţii, ca să nu mai vorbim de ideea de a le cumpăra. Am fost unul dintre avocaţii pro-vaccin, susţinând atât necesitatea diagnosticului precoce, cât și repetarea rapelurilor.

Acum, odată cu „banalizarea” pericolelor, nu se mai poartă mască. Chiar apar articole că aceasta nu ar ajuta la nimic. După ce a fost un instrument de protecţie important, brusc, săraca mască nu mai are valoare.

Sigur că e greu de purtat pe arșiţă! Sigur că pandemia care a „treierat” și cutreierat populaţia globului, luând încă un milion de vieţi la ultimul val, nu mai pare periculoasă, după cum se exprimă acum mass-media, capacitată total de secetă și de consecinţele sale, de război și de scumpirea energiei.

Și totuși, acolo unde secţiile de COVID-19 mai există, ele au în continuare bolnavi intubaţi, în stare gravă, adesea cu boli multiple și, ceea ce este important, cu o vârstă avansată și uneori și cu vaccinuri făcute aparent la zi. Ei sunt o sursă sporită de neîncredere în actualele încercări de revaccinare.

Pe de altă parte, o masă importantă de concetăţeni, greu de evaluat statistic, au avut recidive cu forme ușoare de boală, aparent fără consecinţe la distanţă, deși au făcut toate rapelurile în același regim de administrare recomandat.

Deci, am avut un COVID-19 malign, cu milioane de decese, cu impact economic, social, cu carantine prelungite în 2020-2021. Acum totul este trecut în derizoriu, probabil cu reînnoiri în apărarea imunologică a organismului pe care va trebui să le facem la 6 luni, fie pe cale naturală, fie prin promisul vaccin adaptat noilor variante.

Este o abordare limitată, o situare la polul opus din punctul de vedere al impactului unui virus care a avut și are tot timpul ascunzișuri, lăsându-se greu descifrat. Ca să nu mai vorbim de modul în care au căpătat glas antivacciniștii, care s-au aplecat cu îndârjire asupra reacţiilor adverse, subiect disputat de clasare de dosare, dacă ne uităm spre Statele Unite.

Și atunci, oare cei care au vorbit la debutul pandemiei de similarităţi cu gripa spaniolă nu au avut dreptate? Oare aceste virusuri nu sunt cu faţă „umană”, adaptându-se din mers degradării mediului, capacităţilor de apărare ale organismului omului modern, noilor condiţii climatice, factorilor poluanţi etc.?

Ne grăbim

Ludovic al XV-lea a avut și el vărsat de vânt. Era perioada pandemiilor de varicelă, care erau mortale. În ciuda tratamentului – singurul recomandat, „luarea de sânge” –, boala i-a fost fatală. Împlinise 64 de ani. Acest lucru îl apropia de grupa de risc și pentru COVID-19, iar comportamentul virusului care ne-a bântuit în acești trei ani a mai deconspirat o asemănare cu destinul acestui rege.

El moștenise de la tatăl său vorba: „Ascultă oamenii, cere sfatul Consiliului, dar decide singur”. Virusul și-a decis în trei ani singur destinul. Ludovic al XV-lea a făcut acest lucru în 59 de ani de domnie, dar de unde la înscăunare era un rege iubit, la moartea lui populaţia a petrecut, deoarece scăpase de un rege urât de toată lumea. Oare nu ne grăbim și noi să neglijăm și să minimalizăm misiunea pe pământ a acestui virus?

Lipsa unor decizii ferme

Și ca paradoxurile să fie complete, există vești și pe zona tabagismului. România a ajuns „fruncea” în UE: dacă înainte de pandemie eram nominalizaţi cu 27% fumători, acum ponderea a ajuns la 32%. Foarte interesant cum vine această știre peste tot în canalele mass-media.

Constatăm, afirmăm declamativ această cifră, dar avem limite când trebuie să vorbim, ca o continuare firească, despre cauzele care au indus această creștere a numărului de fumători.

În domeniul legislaţiei de control al tabagismului nu s-a întâmplat nimic din 2016. Ţinând cont că în ultimii trei au existat multe proiecte și strategii de promovare a noilor alternative pentru fumat, modul de aplicare, de respectare și control al aplicării bietei legislaţii învechite în spaţiile sociale a fost deficitar, iar programele-tampon de educaţie în școli nu au fost încurajate.

„Louis le Bien-Aimé”, rege cu o domnie foarte lungă, avea cunoștinţe privind treburile publice, precum și o soliditate a propriei judecăţi. Cu toate acestea, regelui i-a fost de multe ori frică să ia decizii ferme, temându-se că ar putea greși. De aici și eșecurile înregistrate, care au dus la pregătirea și la nașterea germenilor Revoluţiei Franceze.

Oare nu greșim și noi lăsând o generaţie tânără fără îndrumări educative și legislative pe această zonă unde ne dorim să avem, așa cum alţii deja încearcă cu succes, o generaţie fără fumat?

Citiți și: Accidental despre accidente

Etichete: incendii fumat COVID-19 Ludovic al XV-lea

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC