Această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorități din sectorul agricol românesc, anume „organizațiilor marilor fermieri reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puțin de 1% din fermele din România și care este membră a sindicatului european COPA-COGECA”, se arată într-un comunicat semnat de WWF România, Eco Ruralis (asociația țăranilor și țărăncilor din România) și ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România).  

Derogarea este a doua pe anul acesta  și face parte dintr-un șir de autorizații pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării semințelor de cereale și oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018”, se subliniază. 

Deși de această dată tratamentul cu imidacloprid vizează doar culturi de toamnă  - cereale păioase -  fără potențial melifer, deci fără atractivitate pentru albine, studiile au arătat că se produce o contaminare a mediului înconjurător - inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate -  prin praful care se ridică la semănat. Aceasta este una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanțele neurotoxice.

Se încalcă o hotărâre a CJUE

Asociațiile arată că revoltătoare este sfidarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an  care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicțiilor instituite prin legislație, privind comercializarea și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoide.

Curtea de Justiție reamintește statelor membre că au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor ne-chimice. 

Aceste metode, printre care rotația culturilor de-a lungul câtorva ani (rotație reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii și regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează și nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare. Aceasta este o problemă de maximă importanță și relevanță, pe care MADR trebuie (trebuia) să o adreseze în loc să recurgă an de an la derogări”, se mai arată în luarea de poziție. 

Risc pentru mediu și om

Derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea organizației marilor fermieri AAC, ceea ce „pune sub semnul întrebării procesul decizional din spatele acestei hotărâri și rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluții alternative care să respecte legile europene și să protejeze biodiversitatea și oamenii”. 

Riscurile pe care le creează derogările emise de MADR sunt atât pentru polenizatori, cât și pentru oameni, conform tuturor evaluărilor și cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), dar și în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. 

Albinele suferă cronic din cauza culturilor tratate cu neonicotinoide - un lucru îngrijorător, având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori .   

WWF România, ROMAPIS și Eco-Ruralis cer și public ca MADR să retragă derogarea acordată la cererea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, să respecte legislația europeană și Hotărârea CJUE, și să stimuleze de urgență  soluțiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România și nici sănătatea publică.

Țăranii și micii producători care lucrează terenuri de până la 100 de hectare reprezintă 99,4% din totalul agricultorilor și nu folosesc neonicotinoide. Nu am cerut niciodată ministerului derogări pentru acest produs chimic, dat fiind că prezintă un pericol grav pentru sănătatea noastră ca agricultori, dar și a familiilor noastre și a tuturor celor care consumă din producția noastră. Ca să nu vorbim de impactul devastator asupra albinelor și celorlalți polenizatori. Ne-am opus an de an derogărilor date de minister și am fost tratați cu indiferență”, afirmă Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis.

Interdicția folosirii neonicotinoidelor instituită la nivelul UE are ca scop protejarea albinelor, subliniază Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS. 

Printr-o practică ce riscă să devină normă, MADR emite pe bandă rulantă derogări de la această interdicție fără să țină cont și chiar fără să mai consulte organizațiile apicultorilor din România. Își apleacă însă urechea cu promptitudine și iresponsabilitate la solicitările unei minorități a fermierilor români— puțini, dar influenți. Cu excepția industriei agrochimice, această atitudine face rău tuturor”, adaugă Constantin Dobrescu.

S-a inițiat o petiție 

Oamenii sunt încurajați să semneze petiția To BEE or NOT to BEE și să se alăture demersului de a cere de urgență Guvernului elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea riguroasă a unui plan național de acțiune pentru conservarea polenizatorilor, cu măsuri care să pună stop inclusiv „tradiției” derogărilor.