Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Fire practică, inventivă, cu ochiul şi mâna îndelung exersate pe detaliu, doctorul Horaţiu Angelescu pare a face parte mai curând din vechea gardă a chirurgilor noştri. A celor care şi-au însuşit arta supravieţuirii numai prin performanţă.
Şi astăzi – când se vorbeşte tot mai apăsat de un orizont al eşecului –, experienţa sa profesională, dar şi de viaţă tumultuoasă, poate pune pe un medic tânăr, dornic cu adevărat să înveţe, pe o nesperată şină a succesului.
Povestea acestui excelent flebolog de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş“ Bucureşti, care a imaginat cu decenii în urmă – în premieră pe plan internaţional – o nouă metodă chirurgicală pentru tratamentul ulcerului de gambă, reuşind să dea strălucire unui domeniu de nişă, o puteţi afla citind interviul pe care mi l-a acordat de curând. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
După ce am amânat – din diverse motive – mai multe subiecte, iată, m-am oprit la unul care ar putea evoca strania cotonogeală electorală de la sfârşitul anului trecut, continuată cu dezolanta zâzanie ce bântuie clasa politică autohtonă. Nici vorbă despre vreo legătură cu realităţile de la noi.
Articolul e inspirat de un dicţionar unic în felul său, intitulat „Dictionnaire historique des Médecins dans et hors de la Médecine“, Larousse, Paris. Autorul, doctorul Michel Dupont, a fost pasionat de istoria medicinii încă din copilărie, o atracţie naturală, deoarece bunicul şi tatăl său au fost medici. Tradiţie continuată de copiii săi, gineri, nepoţi, veri, încât pe pagina cu dedicaţii se află menţionate 20 de nume de medici. Curat nepotism, dacă luăm în seamă obsesia (nobilă, evident) băştinaşă. După 36 de ani de viaţă profesională, Michel Dupont scrie dicţionarul său, valorificând cu o evidentă originalitate ceea ce era relevant, din enorma masă de documente. Vicepreşedinte al Asociaţiei Medicilor Pensionari din nordul parizian şi preşedinte al unei asociaţii regionale Alzheimer, el a donat drepturile sale de autor, primite pentru dicţionar, asociaţiei France-Alzheimer. (...)
2009 a fost, fără îndoială, un an în care am simţit influenţa politicului asupra mai multor iniţiative ale Ordinului, menite să
îmbunătăţească reglementarea profesiei. Am simţit presiunea, interesele şi uneori obtuzitatea şi lipsa de informare a unor politicieni, coborâte în arena dezbaterilor referitoare la profesia
noastră. A fost pentru prima dată când am auzit un parlamentar mirându-se sincer de pretenţiile asistenţilor medicali de a preda în universităţi viitorilor asistenţi. (...)
Rămâne totdeauna o surpriză constatarea că între oamenii foarte cunoscuţi, remarcaţi în toate domeniile ştiinţelor şi artelor – literatură, pictură, muzică – au fost şi sunt nu puţini MEDICI. (...)