• Un contabil în fruntea Sănătăţii
Cel
mai probabil este ca Sylvia Mathews Burwell să devină noul „ministru“ al sănătăţii
în Statele Unite. Cel puţin aşa pare după primele audieri în Senatul american a
persoanei propuse de Barack Obama pentru postul de secretar pe sănătate.
Burwell a condus în ultimul an Biroul pentru Management şi Buget al Casei Albe,
fiind singura femeie din echipa de economişti a preşedintelui Obama. Bowell a
deţinut funcţii importante la Casa Albă şi în perioada administraţiei Clinton,
lucrând şi pentru firma de consultanţă McKinsey&Co. Semnificativ pentru
noua sa calitate este că lucrează de mai bine de un deceniu cu Fundaţia
Bill&Melinda Gates, care a dedicat 40 de miliarde de dolari pentru programe
medicale în întreaga lume, şi că a fost directorul MetLife, una dintre cele mai
mari companii de asigurări din Statele Unite.
Burwell
este cunoscută ca fiind unul dintre personajele de la Casa Albă care are
numeroase canale de comunicare deschise cu republicanii din Senat. Dată fiind
contestarea dură cu care republicanii au întâmpinat Obamacare, aceasta este o
calitate cu atât mai importantă pentru noul secretar de la sănătate. O
colaborare care a fost evidentă în timpul celor două runde de audieri din
Senat. Republicanul Richard Burr va vota în favoarea lui Burwell pentru că „are
o experienţă care o transformă într-un câştig redutabil“. Chiar şi asprul
senator republican John McCain a fost binevoitor: „Cred că doamna Burwell este
calificată să ocupe acestă poziţie“. De altfel, audierile nu au fost foarte
dure pentru doamna Mathews Burwell care nu a fost obligată să dea explicaţii cu
privire la implicarea Biroului pe care l-a condus în scandalul nefuncţionării
site-ului guvernamental healthcare.gov şi nici nu a precizat care vor fi sursele
de finanţare necesare schimbărilor aduse de reformă în Medicare, fiind nevoie
de un plus de 180 miliarde de dolari în următorul deceniu.
Sylvia
Mathews Burwell are 49 de ani, o licenţă în administraţie la Universitatea
Harvard şi una în politici economice la Universitatea Oxford. Este unul dintre
recipienţii celei mai prestigioase şi competitive burse de studii din lumea
anglo-saxonă, bursa Rhodes, care a numărat printre beneficiari pe Bill Clinton,
Susan Rice sau Tony Abbot. Să tot ai un aşa contabil în fruntea Ministerului Sănătăţii!
• Anglia spune NU
Epopeea
a ceea ce ar putea fi cea mai mare tranzacţie din istorie de pe piaţa
industriei farma nu pare a avea un final fericit. Deşi, de astă dată, înţelesul
fericirii este diferit pe cele două maluri ale Atlanticului. Dacă pentru
americanii de la Pfizer achiziţionarea unuia dintre cei mai inovativi producători
de medicamente din lume, AstraZeneca, ar fi un succes, pentru britanici, în
special dacă aceştia sunt laburişti, perfectarea unei astfel de afaceri
echivalează cu un atac la siguranţa naţională a Marii Britanii. După
controversele extrem de încinse, despre care am scris data trecută, se apropie
termenul până la care se mai poate vorbi legal de o posibilă tranzacţie: 26
mai.
Deocamdată,
ultima ofertă făcută de Pfizer celor de la AstraZeneca a fost refuzată de
britanici. Este vorba de 119 miliarde de dolari, adică de peste 16 ori mai mult
decât bugetul anual alocat sănătăţii de guvernul României. Motivul oficial al
refuzului este că această sumă „subevaluează compania şi viitorul ei atractiv“.
Motivul real este, conform preşedintelui AstraZeneca, Leif Johansson, că
americanii încearcă să-şi mute afacerile din SUA pentru a scăpa de un regim de
taxe defavorabil lor, fără să fie dornici să facă investiţii strategice după
achiziţionarea companiei.
Preţul
pe acţiune oferit ultima oară de Pfizer este cu 45% mai mare decât preţul unei
acţiuni AstraZeneca înainte de confirmarea publică a interesului Pfizer.
Oficialii AstraZeneca susţin că noile oncologice dezvoltate de companie vor
aduce, până la sfârşitul lui 2023, vânzări anuale de 23 miliarde de dolari.
Reprezentanţii Pfizer au promis că nu va exista nicio încercare de preluare
ostilă a AstraZeneca. Rămâne de văzut dacă americanii vor reuşi să evite sindromul
ginerelui respins. Vom afla pe 26 mai.
• Chinezii sunt duri
Dacă
americanii încearcă să-i seducă pe englezi, chinezii sunt cu adevărat duri: vor
să-i zvârle la puşcărie. Este pentru prima dată când un cetăţean străin angajat
în China este acuzat în cazul de corupţie care a implicat GlaxoSmithKline.
Este
vorba de Mark Reilly, unul dintre directorii executivi ai filialei GSK din
China. Reilly este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra echipei sale de vânzări
pentru ca aceştia să mituiască doctori, directori de spitale şi înalţi
demnitari. Alături de Reilly mai sunt implicaţi alţi doi directori cu cetăţenie
chineză. Dincolo de destinul personal al directorului britanic, acuzaţia este
periculoasă şi pentru compania mamă, GSK putând fi pusă sub acuzare pentru că a
încălcat legislaţia anticorupţie din Marea Britanie, dar şi pe cea din Statele
Unite.
Scandalul s-a apropiat şi de estul Europei, căci un
fost angajat GSK, Jarek Wisniewiski, a declarat pentru BBC că reprezentanţi ai
companiei au mituit în Polonia medici pentru a creşte numărul reţetelor
prescrise. 
