Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Avorturi periculoase și întrebări de miliarde

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU vineri, 27 noiembrie 2015
     O lege texană menită să limiteze numărul întreruperilor de sarcină, intrată în vigoare în 2013, face ca tot mai multe femei să încerce să își inducă avortul pe cont propriu. Doar pe hârtie numărul procedurilor clinice realizate pe teritoriul acestui stat a scăzut, arată un studiu citat de Reuters. Cercetarea indică și faptul că victimele principale ale legislației sunt femeile sărace. „Sărăcia, resursele limitate și închiderea clinicilor locale au restricționat posibilitățile femeilor de a face avort într-un context clinic“ este concluzia proiectului de evaluare a politicilor texane. Acest studiu estimează că între 100.000 și 240.000 de femei texane, între 18 și 49 de ani, au încercat să întrerupă singure sarcina, de la introducerea legislației până în prezent. Au folosit ca metode ierburile, ceaiurile și medicamente obținute în Mexic fără rețetă.
     Una dintre măsurile impuse de legea din 2013 cere ca medicii care fac întreruperea de sarcină să aibă dreptul de a interna pacienți la un spital aflat la cel mult 48 de kilometri distanță față de clinica în care se face avortul. Măsura ar trebui, în teorie, să le asigure femeilor continuitatea îngrijirii medicale. Dar, atât clinicile care oferă opțiunea avortului, cât și experții medicali spun că valoarea acestei reguli, din perspectiva sănătății publice, este aproape nulă. În Texas, numărul avorturilor înregistrate a scăzut cu 13% în ultimele șase luni față de aceeași perioadă a anului anterior. Timpul mediu de așteptare între programarea unui avort și realizarea procedurii este de trei săptămâni, ceea ce face ca intervenția să fie imposibil de efectuat la timp pentru unele femei. Altele nu au banii sau posibilitatea de a călători sute de kilometri ca să ajungă la o clinică legală. Înainte de noua lege existau 42 de clinici de avort în Texas, acum sunt 19.

 

     Departamentul de Sănătate din Anglia a lansat acum câteva zile o consultație ministerială pe tema prescrierii de tratamente homeopate. George Freeman, ministrul pentru științele vieții, citat de The Guardian, a explicat că guvernul are obligația de a se asigura că fondurile sistemului public de sănătate britanic sunt cheltuite exclusiv pe cele mai eficiente tratamente. Dezbaterea pe tema compensării homeopatiei vine după ce organizația nonguvernamentală antipseudoștiință Good Thinking Society a amenințat că va contesta în instanță refuzul departamentului de stat de a adăuga produsele homeopate pe „lista neagră“ a NHS. Este vorba de o listă care detaliază ce medicamente nu pot prescrie medicii din sistemul public și care practic blochează folosirea fondurilor publice pentru decontarea acestora. Lista neagră cuprinde mai mult de 3.000 de produse farmaceutice și parafarmaceutice, de la farmaceutice la anumite mărci de răcoritoare.
     Simon Singh, fondatorul Good Thinking Society, spune că decizia autorităților vine după un an de presiuni din partea organizației sale „Ne-am tot certat cu ministerul, explicându-le că «uite, homeopatia, după patru din propriile voastre criterii, ar trebui să fie pe această listă». După foarte multe luni de du-te vino, acum au căzut de acord să evalueze dacă homeopatia ar trebui să fie pe lista neagră“. Cele patru criterii la care face referire Singh sunt eficiența, cost-eficiența, existența unor alternative la fel de eficiente dar mai ieftine și disponibilitatea suficient de mare în circuitul comercial – care ar face inutilă prescrierea.
     Un raport al unui comitet de știință și tehnologie stabilit la nivelul Parlamentului, efectuat în 2010, spunea că remediile homeopate nu sunt mai eficiente decât medicamentele placebo și că nu ar trebui să fie finanțate prin NHS.

 

     Lumea investițiilor e saturată de conflicte de interese care îl pot surprinde chiar și pe cel mai sofisticat investitor. Cei care au învățat pe propria piele această lecție, cum aflăm din The New York Times, sunt proprietarii unor titluri derivative de valoare emise în 2011 când Sanofi, un gigant producător francez de farmaceutice, a cumpărat Genzyme, un concern de biotehnologie din Cambridge, Massachusetts. Titlurile derivative de valoare sunt instrumente financiare populare în rândul companiilor din domeniul farma, acolo unde sunt frecvente fuziunile și achizițiile. Ele îi oferă proprietarilor dreptul la plăți viitoare (la o cotă din profitul cumpărătorului), dacă mărcile sau compania achiziționată îndeplinesc anumite obiective operaționale într-o perioadă stabilită postfuziune. Câștigurile promise prin aceste titluri sunt de regulă mult mai valoroase decât ceea ce primesc acționarii la vânzarea efectivă a companiei. Investitorii din industria farmaceutică cer adesea drepturi contingente de valoare de la un cumpărător atunci când cred că un medicament din linia lor de producție va genera câștiguri viitoare semnificative.
     În 2011, când a avut loc tranzacția de 20 de miliarde de dolari, firma cumpărată desfășura un studiu clinic pentru un tratament promițător împotriva sclerozei multiple. Acționarii concernului de biotehnologie nu credeau că oferta primită de la francezi reflectă cu adevărat potențialul financiar al tratamentului inovator. Au fost așadar emise titluri financiare de valoare pentru fiecare acțiune Genzyme cumpărată, care le ofereau deținătorilor 3,8 miliarde de dolari în plus dacă medicamentul trecea de anumite praguri (aprobarea primită de la Administrația federală a medicamentului, până la 31 martie 2014, îndeplinirea anumitor obiective de vânzări la intervale fixate). Acordul spunea însă și că francezii se angajau să facă eforturi solide pentru a ajuta medicamentul să depășească aceste teste, promovându-l ca pe orice alt produs propriu.
     Aici a intervenit conflictul de interese. În aceeași perioadă, producătorul francez și-a dezvoltat propriul medicament împotriva sclerozei multiple, care intra în competiție cu cel achiziționat. Avea de ales: făcea ce promisese americanilor pentru marketingul inovatorului cumpărat de la ei, riscând însă să piardă cele 3,8 miliarde de dolari prin titlurile de valoare, sau își promova inovația proprie, fără acest risc? Au optat pentru varianta mai „ieftină“ și așa s-a ajuns în cele din urmă în instanță.
     Dacă se confirmă acuzațiile aduse com­paniei farmaceutice, cum că a făcut intenționat rău proceselor de dezvoltare și marketing, nu doar proprietarii titlurilor de valoare au avut de suferit. În întreaga lume, 2,3 milioane de oameni suferă de scleroză multiplă. Printre ei se află mai mulți pacienți care ar fi putut beneficia de acest tratament. Și ei pot fi considerate victimele unei decizii făcute pe considerente financiare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.