Bioterorismul presupune utilizarea unor agenţi
patogeni bacterieni, virali, a unor toxine, cu intenţia de a provoca boli,
decese, atât în rândul populaţiei, cât şi în rândul animalelor domestice şi al
plantelor.
Ideea utilizării agenţilor patogeni în scop
defensiv este semnalată în cazul asediilor unor cetăţi medievale, asediaţii încercând
să provoace epidemii (pestă), prin aruncarea cadavrelor peste ziduri.
De la defensivă la ofensivă a fost numai un
pas, făcut cu ocazia diverselor conflicte, conflagraţii, de exemplu, utilizarea
agentului infecţios al morvei (răpciugă), cu intenţia de a dezorganiza
transporturile inamicului, calul de tracţiune fiind esenţial pentru
aprovizionarea armatei şi a populaţiei (1916–1918, intervenţia armatelor
Puterilor Centrale pe frontul românesc).
În perioada celui de-al Doilea Război
Mondial şi a Războiului Rece, toate marile puteri s-au pregătit pentru o
eventuală ripostă, creându-şi unităţi de cercetare pentru selectarea tulpinilor
înalt patogene, prin manipulări genetice, organizarea producţiei, stocării şi
modalităţii de distribuţie a materialului patogen. În ultimii 30 de ani, în SUA
au avut loc atacuri bioteroriste, precum contaminarea alimentelor cu Salmonella typhimurium (Oregon) sau
contaminarea personalului medico-sanitar cu Sighella disenteriae tip 2, de către un angajat al spitalului din
Dallas (Texas). Amintim şi atacul bioterorist de la începutului secolului XXI,
prin scrisori-plicuri poştale adresate unor personalităţi din lumea politică,
financiară, economică, mass-media, guvern.
În aceste condiţii, teama şi prudenţa au dus
la definirea unei strategii de supraveghere, la care au contribuit specialişti în
sănătate publică, alături de forţele de investigaţie şi poliţie, dată fiind
necesitatea confirmării/infirmării unei eventuale intenţii criminale.
Nesiguranţa, alimentată de temeri, a întreţinut
şi întreţine nivelul actual de prudenţă suspicioasă şi a subliniat, înainte de
toate, necesitatea organizării, a asigurării logistice a specialiştilor
clinicieni epidemiologi, medicilor de laborator, competenţi şi cu experienţă.
Numai un diagnostic rapid şi specific al agentului cauzal, care a provocat
cazul sau focarul, permite alarmarea şi începerea acţiunilor de neutralizare;
se respectă principiul epidemiologic, după care suspiciunea argumentată îngăduie
declanşarea acţiunilor, care vor fi stopate dacă se infirmă, sau se continuă
dacă se confirmă.
Printre bioagenţii preferaţi (grupa A:
antrax, botulism, pestă, tularemie, unele febre virale hemoragice) se numără şi
variola, care, deşi eradicată global, este în atenţia bioteroriştilor. Apariţia
unui rash generalizat, maculo-papulo-pustulos poate declanşa alerta. În 2009,
un pacient de 45 de ani, cunoscut cu dermatită atopică, era internat cu
diagnosticul de sindrom Sézary (limfom cutanat cu celule T) şi tratat sistematic
cu ciclosporină. În cursul internării, pacientul a dezvoltat un rash
papulo-pustulos, generalizat, suspect de variolă şi a fost transferat într-un
serviciu de terapie intensivă (hipotermie, hipotensiune etc.) al unui spital
naval din Florida. Doar unul din cele trei criterii de diagnostic clinic de
variolă (rash-ul, febra înaltă care scade odată cu apariţia acestuia şi
contactul infectant probabil), şi anume erupţia papulo-pustuloasă, susţinea
suspiciunea de boală. Se mai adăuga absenţa erupţiei caracteristice faciale şi
palmo-plantare, ceea ce obliga la un diagnostic diferenţial cu eczema herpetică.
S-a recurs la testul Tzanck (frotiu din lichidul pustulelor), un test rapid, cu
specificitate înaltă, în mâna unui specialist competent, cu ochi experimentat.
Rezultatul testului a tranşat dilema, prin punerea în evidenţă intranuclear a
corpusculilor Lipschutz (herpes) şi absenţa corpusculilor Guarnieri în
citoplasmă (variolă). De menţionat că, după stoparea alarmei, izolarea în
culturi a virusului herpetic (de tip 2) a fost pozitivă. Ieşirea dintr-o situaţie
de maximă gravitate s-a datorat competenţei specialiştilor implicaţi şi acesta
este un exemplu care pledează în favoarea necesităţii pregătirii specialiştilor
pentru eventuale suspiciuni de bioterorism.
