Intenţii revizioniste
Ministerul Sănătăţii consideră că legislaţia
privind rezolvarea cazurilor de culpă medicală trebuie revizuită, având în
vedere situaţiile tot mai dese în care medicii români sunt suspectaţi sau acuzaţi
de malpraxis. De aceea, intenţionează să pună în dezbatere publică, un nou proiect
de Lege a malpraxisului. Aceasta ar trebui să introducă noţiuni şi criterii
clare pentru o mai bună gestionare a situaţiilor de culpă medicală sau a
suspiciunilor de culpă medicală, inclusiv a modului de stabilire şi aplicare a
sancţiunilor. Se doreşte, totodată, organizarea unor ample dezbateri pe
marginea proiectului de act normativ cu profesioniştii din sistemul sanitar, cu
societatea civilă, asociaţii ale pacienţilor, Colegiul Medicilor, companiile de
asigurări şi avocaţi, astfel încât, până la jumătatea acestui an, să fie
finalizat proiectul de lege pe care MS să-l înainteze apoi Parlamentului, spre
aprobare.
Monitorizarea cheltuielilor din UPU
Dr. Raed Arafat, secretar de stat în MS, a
anunţat marţi, 12 februarie a.c., că va fi stabilit un cadru unitar privind
cheltuielile cu materiale sanitare, medicamente şi servicii în unităţile de
primiri urgenţe, iar MS va monitoriza situaţia acestora. Responsabilul
sistemului naţional de urgenţă le-a cerut direcţiilor de sănătate publică,
managerilor spitalelor de urgenţă şi şefilor de UPU/CPU din toată ţara ca
facturile trimise la MS pentru decontare să fie clare şi să evidenţieze
serviciile şi analizele efectuate exclusiv în unităţile de primire urgenţe ale
spitalelor. „Nu vom mai accepta ca, din banii pentru UPU, să fie decontate plăţile
pentru utilităţi sau serviciile de pază, acestea fiind datoria spitalelor.
Fondurile alocate unităţilor de primiri urgenţe trebuie utilizate exclusiv
pentru deservirea pacienţilor trataţi în aceste secţii“, a subliniat dr. Raed
Arafat. Clarificările pleacă de la faptul că sistemul naţional de urgenţă este
finanţat exclusiv de la bugetul MS.
Discuţii reformiste
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, s-a
întâlnit marţi, 12 februarie a.c., cu ES Philippe Gustin, ambasadorul Franţei
la Bucureşti, pentru a discuta despre strategia naţională în domeniul sănătăţii
şi despre principalele direcţii de reformă pe care MS le are în vedere anul
acesta. Ministrul român a solicitat sprijin în elaborarea pachetelor de
servicii medicale (de bază şi complementar), având în vedere experienţa Franţei,
precum şi în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri a Institutului
Cantacuzino. Ambasadorul francez a subliniat, în discursul său, importanţa
activităţilor medicale de prevenţie pentru îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate
naţională.
Program distinct pentru hemofilie?
La recenta întâlnire dintre Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, şi dr. Adrian Pană, secretar de stat în MS, cu reprezentanţii Asociaţiei „Dăruieşte Viaţa“ şi ai Asociaţiei Române de Hemofilie, s-a discutat revenirea la un program naţional distinct pentru hemofilie, prin desprinderea acestuia din programul naţional de boli rare, organizarea Registrului bolnavilor de hemofilie, uniformizarea utilizării protocoalelor de tratament, după standarde europene, formarea medicilor specialişti din domeniu şi organizarea unor centre de tratament şi recuperare medicală pentru bolnavii care suferă de această afecţiune.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe