Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dezbaterea reformei în sănătate

Viața Medicală
Dr. Constantin BOGDAN vineri, 13 aprilie 2012
            Recent, la Bucureşti, agenţia Mediafax a organizat o reuniune cu tema Reforma sănătăţii în dezbatere publică – cinci ore şi 200 de participanţi: autorităţi publice, producători şi distribuitori de medicamente, medici, farmacişti şi asistenţi medicali, jurnalişti, alţi invitaţi, printre care autori şi responsabili ai noului proiect de lege a sănătăţii. S-au adresat audienţei, de la nivelul prezidiului, conf. dr. Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii, dr. Lucian Duţă, preşedintele CNAS, dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în MS, directorii unor companii de asigurări (Cornelia Coman, Carmen Radu) sau din domeniul farma (Pascal Prigent), reprezentanţi ai producătorilor şi importatorilor de medicamente (Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, Sorin Popescu, de la ARPIM), dr. Marius Savu, directorul Administraţiei spitalelor şi serviciilor medicale din Bucureşti, reprezentanţi ai pacienţilor (Iulian Petre, vicepreşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC).
            Temele supuse discuţiilor au fost: asigurările de sănătate – raportul stat/privat strategia de implementare a legii Sănătăţii strategia MS privind achiziţia medicamentelor de importanţă strategică reorganizarea asistenţei medicale spitaliceşti modalităţi de realizare a echilibrului financiar şi asigurarea accesibilităţii echitabile la servicii medicale evaluarea şi controlul calităţii serviciilor medicale.
            Dintre prevederile pe care autorităţile le doresc în noua lege a sănătăţii, am reţinut: creşterea calităţii serviciilor medicale şi a veniturilor medicilor cheltuirea eficientă şi transparentă a banilor publici şi, prin extinderea informatizării, introducerea reţetei electronice şi a cardului de sănătate administrarea privată a fondurilor de sănătate, inclusiv a fondurilor publice păstrarea caracterului social al asigurărilor de sănătate dezvoltarea asistenţei comunitare identificarea de noi resurse pentru bugetul sănătăţii (între acestea, deşi contestată, taxa clawback) nu se vor reduce fizic paturile de spital, ci doar cele contractabile, spre a se ajunge de la 125.000, în prezent, la 120.000; se vor extinde spitalizările de zi şi spitalele private.
            În privinţa implicării private în sistemul de sănătate, mesajele importante au inclus: introducerea asigurărilor private (voluntare, complementare) şi stimularea competiţiei public–privat oferte ale asiguratorilor privaţi, precum rezervarea a 2–3% din primele încasate pentru a garanta solvabilitatea financiară şi siguranţa clientului audienţa a fost „asigurată“ că asigurările facultative nu vor produce absenteism, vor face prevenţie şi vor reduce durata de incapacitate, fără a se preciza cum înfiinţarea unei agenţii naţionale pentru calitate şi informaţie în sănătate (ca organism neutru).
            Industria farmaceutică şi-a susţinut importanţa poziţiei pe care o ocupă în sistem prin contribuţiile financiare – creditează sistemul cu 1,2 miliarde de euro (82% din consumul anual, 2,5% din bugetul de stat, 1% din PIB), acceptând întârzieri în decontare şi, mai nou, taxa clawback. La noi se cheltuiesc pentru medicamentele de patru ori mai puţine fonduri decât media europeană; piaţa farma ar trebui să crească, pentru a atinge media europeană, cu 15%. S-a mai menţionat că în ţara noastră rata de compensare este de 60%, comparativ cu cea europeană de 80%. Deficitul asigurării cu medicamente se reflectă în indicii de morbiditate şi în durata medie de viaţă, cu 6,5 ani mai scăzută decât media europeană.
            În sfârşit, am reţinut şi opiniile pertinente ale reprezentantului COPAC: obiecţii asupra unor prevederi ale legii sănătăţii, precum oficializarea coplăţii, privatizarea spitalelor, listele de aşteptare, conţinutul pachetului minim de servicii, toate influenţând negativ accesul echitabil la serviciile de sănătate aspecte negative ce vor trebui corectate de noua legislaţie – lipsa, insuficienţa şi ineficienţa controlului, numirile politice, corupţia, lipsa de transparenţă posibila apariţie de carteluri şi alte tipuri de abuzuri ale asiguratorilor.
            Din păcate, luările de cuvânt din sală – întrebări şi opinii – au fost puţine, dar poate că la dezbateri viitoare va fi altfel, odată ce se vor cunoaşte cât mai multe detalii ale proiectului de lege privind reforma sistemului de sănătate.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.