Acasă » ACTUALITATE » Știri
Începe războiul embrionilor?
Dr. Mihail CĂLIN
joi, 21 noiembrie 2013
Interzicerea finanţării
din fonduri europene a „activităţilor care implică distrugerea embrionilor
umani, în special în domeniul cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătăţii
publice“ este Iniţiativa Cetăţenească Europeană care a reuşit să atragă cele
mai multe semnături din partea românilor: peste 141.000. Patriarhia Română şi-a
exprimat deschis sprijinul pentru „Unul dintre noi”, susţinându-şi poziţia,
prin reprezentanţii săi la Bruxelles. „Unul dintre noi“ este iniţiativa cu cea
mai mare susţinere la nivel european – peste 1.894.000 de semnături şi depăşirea
pragului minim în 20 de state membre. Acest succes obligă Comisia Europeană să
pună în discuţie oportunitatea introducerii unei noi legislaţii în acest
domeniu.
Oprirea finanţării
europene este văzută ca un prim pas al luptei activiştilor pro viaţă, care nu
ar fi putut solicita altfel interzicerea cercetării pe embrioni. „Unul dintre
noi“ îşi susţine propunerea pe definiţia pe care Curtea de Justiţie a UE a
dat-o embrionului uman: „orice ovul uman, încă din stadiul fecundării“ şi
„ovulul uman nefecundat în care a fost implantat nucleul unei celule mature şi
ovulul uman nefecundat stimulat să se dividă şi să se dezvolte prin
partenogeneză“. Decizia a stârnit atunci îngrijorarea comunităţii ştiinţifice.
Mai multe asociaţii cereau anul trecut ca Horizon 2020, viitorul program de
cercetare al UE, să continue finanţarea cercetărilor pe toate tipurile de
celule stem. Acestea ar avea potenţialul de a duce la descoperirea de
tratamente pentru boala Parkinson, scleroza multiplă, diabet etc. Deşi sunt
finanţate de multă vreme, studiile pe celule stem nu au produs rezultate, dar
tehnica izolării celulelor stem embrionare a fost descoperită abia în 1998.
Comparativ, subliniază cercetătorii, a fost nevoie de 25 de ani ca anticorpii
monoclonali să fie folosiţi terapeutic pe scară largă.
UE a finanţat în
ultimii şapte ani 21 de proiecte implicând folosirea celulelor stem embrionare
cu 122 de milioane de euro. UE cere ca cercetările pe celule stem embrionare să
respecte legislaţia naţională a ţărilor în care se desfăşoară, iar fondurile
europene nu pot fi folosite pentru obţinerea de noi linii de celule stem sau
pentru studii care distrug embrionii. Nu am putut afla de la coordonatorii
europeni ai iniţiativei „Unul dintre noi“ dacă acest ultim criteriu nu
satisface deja cererile lor. Succesul Iniţiativei se datorează şi bisericilor
catolică, ortodoxă şi protestantă. Bruno Kaufmann, preşedintele think-tank-uluiInitiative and Referendum Institute
Europe, a explicat pentru „Viaţa medicală“ că „Unul dintre noi“ este
singura iniţiativă în care şeful unui stat non-UE a fost decisiv, referindu-se
la Papă: Italia şi Polonia sunt ţările cu cei mai mulţi semnatari.
Patriarhia Română a
recomandat eparhiilor şi organizaţiilor sale „să susţină şi să popularizeze iniţiativa
cetăţenească europeană, pentru strângerea unui număr cât mai mare de semnături“.
Iniţiativa a fost promovată în timpul pelerinajului de Sf. Parascheva şi la
liturghii cu ajutorul asociaţiei ProVita. Bruno Kaufmann afirmă că orice
organizaţie, inclusiv Biserica, trebuie să poată să-şi exprime preferinţele şi
că susţinerea transparentă pentru „Unul dintre noi“ este firească. Antropologul
Alexandru Bălăşescu crede că cercetările pe embrioni umani ar putea deschide o
„cutie a Pandorei“, dar admite că puţini din cei care semnează o astfel de iniţiativă
cunosc subiectul. Bruno Kaufmann nu vede însă o problemă: „Dacă-i întrebi pe
parlamentari despre implicaţiile votului lor, majoritatea vor spune că n-au
nicio idee“.
După validarea semnăturilor acestei Iniţiative,
Comisia o va examina în termen de trei luni şi va decide cum să acţioneze,
consultându-se şi cu organizatorii. Aceştia vor putea să-şi prezinte iniţiativa
în cadrul unei audieri publice în Parlamentul European. Apoi, Comisia va adopta
o informare prin care îşi prezintă concluziile şi acţiunile pe care intenţionează
să le ia sau nu. Dar indiferent de decizie, acest subiect va ocupa în viitor un
loc central pe scena dezbaterii europene.
