Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Informaţii ale Institutului Cantacuzino

Recomandările ACIP pentru vaccinarea antigripală a copiilor

 

     Grupul consultativ pentru vaccinuri al CDC a analizat cele mai recente informaţii despre eficacitatea şi siguranţa  vaccinului gripal şi a emis  recomandarea cu privire la numărul de doze de vaccin gripal la copiii cu vârste mai mici  de nouă ani. În cadrul reuniunii de la sediul CDC din Atlanta, Comitetul consultativ privind practicile de Imunizare (ACIP),  a primit, de asemenea, o informare cu privire la sezonul  gripal trecut şi situaţia stocurilor de vaccin disponibile până în prezent. Rata globală a infecţiei gripale în decursul sezonului 2011/2012 a fost de aproximativ jumătate din cea a anului precedent, la copii mai mici de patru ani infecţiile fiind la un sfert faţă de sezonul trecut. Experţii în  gripă nu pot explica  de ce sezonul a fost atât de uşor, dar mai mulţi factori  par să fi contribuit la nivelul redus de activitate, inclusiv sezonul al treilea al circulaţiei  virusului H1N1-2009 şi al doilea cu aceleaşi tulpini gripale H3N2 şi B. De-a lungul ultimilor câţiva ani, a fost o potrivire bună între vaccinuri şi tulpinile circulante, acoperirea vaccinală a fost bună, ca  şi imunitatea naturală prin infecţie, probabil cu un rol important în menţinerea impactului  scăzut al bolii.
     Analiza CDC referitoare la  eficacitatea vaccinului gripal a inclus acum cinci locuri de studiu şi acoperă o arie geografică mai largă. Concluziile provizorii, bazate pe date colectate din ianuarie până în martie, sugerează că eficacitatea vaccinurilor antigripale sezoniere a fost de aproximativ 50%, cu  niveluri de eficienţă diferite în funcţie de grupul de vârstă.
     Rezultatele intermediare se bazează pe 329 de cazuri de gripă confirmate prin RT-PCR şi mai mult de 3.000 de cazuri-control cu simptome asemănătoare gripei, negative pentru gripă. Oficialii speră să aibă în curând o estimare  definitivă, care se va baza pe aproximativ 700 de cazuri confirmate. Primele constatări sugerează că vaccinul a fost eficient împotriva  tulpinilor gripale A/H3N2 în proporţie de 47%, iar împotriva gripei H1N1-2009 şi gripei B – 80%. Datele limitate de până în prezent au arătat o scădere a eficacităţii vaccinului împotriva H3N2 la sfârşitul sezonului, dar investigatorii nu au încă suficiente date pentru a evalua posibila importanţă a unei protecţii scăzute împotriva H3N2.
     Eficienţa ridicată împotriva gripei B pare surprinzătoare, dat fiind faptul că multe dintre virusurile gripale circulante B nu au fost din  linia inclusă în vaccinul sezonier. Cu toate acestea, sistemele de supraveghere a eficacităţii vaccinului gripal din Canada şi Europa au observat acelaşi model, împreună cu o eficacitate mai mică împotriva H3N2.
     La fel ca în anii precedenţi, cercetătorii nu au colectat date suficiente de caz pentru a face o estimare separată a eficacităţii vaccinului la vârstnici, grup cu răspuns imunitar scăzut la vaccinarea împotriva gripei. Sunt discuţii în curs de desfăşurare pentru a înrola în studii persoanele în vârstă, care probabil  se prezintă mai rar decât cele mai tinere  la clinici atunci când au simptome asemănătoare gripei. De asemenea, grupul nu are suficiente date pentru a face o estimare separată pentru vaccinul gripal viu atenuat.
     O metaanaliză  strictă a trialurilor randomizate/controlate, publicată în Lancet Infectious Diseases în octombrie anul trecut, a  arătat că eficacitatea vaccinului gripal este de 59% la adulţii  cu vârsta sub 65 de ani, estimare mai mică decât cea obişnuită (70–90%).
     Specialiştii din  sistemele de supraveghere a siguranţei vaccinului nu au evidenţiat un risc crescut de sindrom Guillain-Barré după vaccinarea împotriva gripei, în timpul  sezonului gripal 2011–2012. De asemenea, nu  au fost observate  aspecte noi ale siguranţei vaccinului gripal în doză mare la  persoanele în vârstă. CDC a primit 51 de rapoarte privind noul vaccin gripal intradermic prin intermediul sistemului de raportare a reacţiilor adverse vaccinale (VAERS), din care 96% nu au fost grave.
     Grupul a aprobat în unanimitate o recomandare privind numărul de doze de vaccin împotriva gripei sezoniere pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 8 ani. Propunerea a fost determinată în parte de schimbarea a două tulpini în vaccinul gripal pentru sezonul 2012–2013. Experţii recomandă de obicei, la copiii mai mici,  administrarea a două doze de vaccin gripal  la un interval de o lună, ca strategie booster.
     Membrii ACIP au dezbătut două opţiuni, dar a fost aprobată cea favorizată de Academia Americană de Pediatrie. Recomandarea este ca, în sezonul care urmează, copiii care au primit două sau mai multe doze de vaccin gripal din 2010, să primească o singură doză; ceilalţi – două doze.

Factori de risc pentru evoluţia severă a infecţiei A-H1N1

 

     Starea de sănătate fizică şi psihică şi întârzierea tratamentului cu antivirale par a fi factori de risc în evoluţia severă a gripei pandemice A/H1N1 2009, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii chinezi. Ei au analizat 230 de cazuri uşoare şi 230 de cazuri grave cu gripă pandemică H1N1, în provincia Zhejiang, şi au constatat că pacienţii cu gripă severă au primit oseltamivir la cinci zile (în medie) de la debutul simptomelor, comparativ cu trei zile, la cazurile uşoare. Bolile cronice şi starea precară de sănătate psihică au fost asociate cu un risc crescut de dezvoltare a unei gripe severe. Studiul a mai evidenţiat că tratamentul cu oseltamivir în timp util a redus severitatea gripei pandemice H1N1-2009.

Demersurile OMS de estimare a mortalităţii globale prin gripa pandemică

 

     Pentru o mai bună înţelegere a impactului global şi a încadrării istorice a pandemiei din 2009, este necesară  o estimare reală a cazurilor de îmbolnăviri şi decese. Deoarece datele pentru o estimare definitivă a mortalităţii nu vor fi disponibile în viitorul apropiat şi probabil vor lipsi total pentru anumite zone ale lumii, o estimare preliminară ar fi utilă, putând să ofere o înţelegere mult mai realistă a impactului real al evenimentului decât cifrele raportate în acest moment.
     Numărul de decese produse de pandemia A H1N1 din 2009/2010 se bazează pe rezultatele confirmate în laborator, care sunt o subestimare a numărului real. Nu toate decesele asociate gripei pandemice au fost testate şi confirmate. În locurile unde accesul la asistenţa medicală a fost limitat, decesele fie nu au fost corect atribuite, fie nu au fost testate pentru confirmare. De asemenea, se presupune că au fost şi decese cauzate de gripa pandemică, atribuite în mod eronat complicaţiilor secundare. Se suspectează că, în ţările lipsite de laboratoare de testare sau cu resurse limitate, decesele au fost mai puţin atribuite gripei.
     OMS lucrează în prezent cu două echipe – de la CDC şi NIVEL (institutul olandez pentru studiul serviciilor de sănătate) – care estimează independent, folosind metodologii diferite, decesele survenite. Activitatea a fost supervizată de un comitet format din experţi mondiali, care a furnizat sfaturi critice pentru îmbunătăţirea metodologiei folosite de cele două grupuri, înainte de prezentarea rezultatelor finale, la întrunirea din octombrie 2011. Rezultatele preliminare au fost prezentate comisiei de supraveghere. Comitetul de experţi a propus revizuirea metodelor, validând rezultatele în comparaţie cu valorile obţinute în cazul altor boli, a căror rată de mortalitate este bine cunoscută şi analizând diferenţele dintre cele două studii.
     Abordarea grupului de la CDC a vizat estimarea globală a raportului dintre rata de atac a bolii simptomatice şi rata cazurilor mortale, utilizând datele provenite din mai multe ţări. Rata de bază a mortalităţii prin gripă este ajustată apoi prin utilizarea coeficientului mortalităţii respiratorii. Coeficientul este bazat pe raportul dintre mortalitatea prin afecţiunile tractului respirator inferior din ţările industrializate şi cele neindustrializate.
     Grupul din Olanda (NIVEL) a dezvoltat o modelare în două etape, bazată pe datele privind mortalitatea furnizate de un număr de ţări. În prima etapă, mortalitatea este estimată prin folosirea modelelor de regresie standard, utilizate anterior pentru estimarea mortalităţii în exces asociată cu gripa sezonieră. Etapa a doua implică un model secundar pentru extrapolarea estimărilor individuale ale acestor ţări la altele, folosind dezvoltarea economică şi politica de sănătate.
    Estimările pentru ţările cu o slabă politică de sănătate, dar care au date valabile, au fost considerate reprezentative pentru alte state care nu au raportări valabile şi a căror politică de sănătate este, de asemenea, deficitară.
     Comitetul a formulat câteva recomandări pentru îmbunătăţirea metodelor, pentru validarea rezultatelor şi pentru a face comparări încrucişate în înţelegerea diferenţelor de abordare.
     Rezultatele iniţiale au fost bazate pe date foarte puţine provenind de la state industrializate. Mai multe state – inclusiv cele cu venit mediu şi mic – au furnizat informaţii la începutul lui 2012, permiţând  astfel investigatorilor să realizeze estimări credibile până la sfârşitul acestui an. Se speră ca rezultatele acestor eforturi să permită factorilor politici să înţeleagă mai bine impactul pandemiei de gripă din 2009 şi să se pregătească mai bine pentru evenimente viitoare.

(Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino şi prelucrate de dr. Maria Dragotă)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.