Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

N. Steinhardt – transfigurarea suferinţei

Viața Medicală
Dr. Al. TRIFAN vineri, 20 iulie 2012
     Creştinismul, spre deosebire de alte religii care motivează nevoia de revanşă prin suferinţa nedreaptă, a legitimat transfigurarea ei, valorizând-o pe o treaptă etică superioară. O figură emblematică a fost Nicolae Steinhardt, intelectual şi om de cultură care a trebuit să suporte fără vină represiunea în detenţia comunistă. În loc să se revolte faţă de injustiţia năpăstuirii, a dat la iveală „Jurnalul fericirii“, un adevărat tratat al miraculoasei sublimări a fiinţei umane dotate cu har sub impactul stărilor existenţiale de limită. Cartea, publicată postum în anul 1991, trece, ca şi autorul ei, prin mai multe peripeţii. Prima variantă, dactilografiată la începutul anilor ’70, este confiscată de Securitate în 1972, care i-o restituie în cursul anului 1975, după numeroase intervenţii la Uniunea Scriitorilor. Între timp, autorul finalizează o a doua variantă, mai amplă, dar care este „arestată“ şi ea în 1984. Din fericire, au fost redactate mai multe versiuni, care au circulat în samizdat sau au fost scoase clandestin din ţară.
     Nicolae Steinhardt adoptă epic un procedeu amintindu-l pe acela din „À la recherche du temps perdu“ a lui Marcel Proust, dar pe care îl conduce spre limită. „Jurnalul Fericirii“ este un „compact disc“ înregistrând voci şi imagini păstrate în memorie din perioada detenţiei, ea însăşi o experienţă de limită. Construcţia literară nu are alt liant decât sentimentul elatic şi sacral al sublimului, generat, conform teoriei estetice a lui William Burke, de încordarea îngrozitoare a spiritului.
     La centenarul naşterii lui N. Steinhardt (n. 29 iulie 1912 – d. 30 mar­tie 1989), Academia Română a organizat o sesiune de comunicări ştiinţifice, cu participarea Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie împreună cu Fundaţia „N. Steinhardt“. Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, după care PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj citit de PS Macarie. A urmat la cuvânt ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Tematica manifestării a cuprins: Monahul de la Rohia – cărturarul mărturisitor (PS Justin Sigheteanu, preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt“); Neojunimismul lui N. Steinhardt (Nicolae Mecu, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“); Curajul mărturisirii – credinţa şi fapta în viaţa şi opera monahului Nicolae de la Rohia (conf. univ. pr. Ştefan Ailoaie, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca); N. Steinhardt şi generaţia ’27. Afinităţi elective (conf. univ. Florian Roateş, Universitatea de Nord Baia Mare); Critica literară între subversiune şi beatitudine. Modelul N. Steinhardt (George Ardeleanu, Universitatea Bucureşti).
     „Nucleul dur“ al sesiunii a fost constituit de alocuţiunea susţinută de acad. Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române, intitulată: Aspecte filosofice ale operei lui N. Steinhardt. Analiza, focalizată pe noţiunea de „fericire“, a început cu referiri la filozofii antici, Aristotel şi Platon, ajungând până la gânditori ca Petre Andrei, Mircea Vulcănescu şi Petre Ţuţea. Simplu, fericirea ar reprezenta un salt în transcendental. La Aristotel, starea aceasta se naşte din apoziţia dintre frică şi milă, la care se adaugă dragostea de om, plăcerea decantată de senzualitate şi comuniunea. Extazul înseamnă o ieşire din cotidian. Cartea lui Steinhardt redă demontarea procesului catarctic de obţinere a purificării. Înţelegerea în acest fel explică de ce fericirea autorului a apărut în închisoare, unde teama şi mila au fost ubicuitare. Important de semnalat este faptul – şocant – că nu avem de-a face cu o cronologie, prin aceasta descifrând intenţia de a reprezenta o globalitate, nu o înşiruire de întâmplări individuale, ci apariţia unei experienţe de vârf. În cugetări, Steinhardt este bergsonian – „spiritul este altceva decât durata, fericirea piere în timp dar rămâne în durată“ – şi existenţialist – „o clipă este suficientă pentru o viaţă“. În trăirile monahului de la Rohia, momentul de fericire trebuie să includă întotdeauna uimire. Conferenţiarul a încheiat cu aserţiunea după care teama de Dumnezeu este cea mai mare frică şi începutul înţelepciunii.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.