Guvernul
a adoptat varianta MS
La propunerea MS,
Guvernul României a aprobat Ordonanţa de
urgenţă pentru stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în
domeniul sănătăţii. Documentul a fost elaborat în colaborare cu reprezentanţii
Ministerului Finanţelor Publice. Noile măsuri se vor aplica începând cu 1
octombrie 2011.
„Mecanismul clawback nu înseamnă o nouă taxă. Şi până
în prezent a existat obligativitatea achitării, de către firmele de
medicamente, a unei contribuţii care funcţiona pe principiul unei taxe aplicate
la volumul de vânzări pentru toate medicamentele. Sistemul s-a dovedit însă a
fi nefuncţional, nu şi-a atins obiectivul declarat, iar anul acesta au fost
colectate doar aproximativ 5 procente din suma previzionată. Ca urmare, a
existat această necesitate de a modifica mecanismul financiar“, a declarat
ministrul sănătăţii, Ritli Ladislau.
Conform actului normativ,
deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii
legali ai acestora vor avea obligaţia de a plăti o contribuţie trimestrială
care se calculează prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de
medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
şi din bugetul MS. Contribuţia trimestrială se va calcula şi aplica pentru
acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor aprobate
prin buget pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate,
precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie
medicală prin farmaciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentru
centrele de dializă. Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător
de autorizaţie de punere pe piaţă.
CNAS va calcula şi va
comunica valoarea procentului pe care fiecare deţinător de autorizaţie de
punere pe piaţă o va plăti, în funcţie de o formulă matematică stabilită.
„Mecanismul pe care îl propunem în prezent are mai mult efect reglator,
controlează depăşirea bugetelor. De exemplu, în ultimul an, în domeniul
oncologic, creşterea consumului de medicamente oncologice este de 20%, în timp
ce morbiditatea a crescut cu 8%. Noile măsuri nu vor afecta direct bolnavul,
acesta nu va avea de plătit mai mult pentru medicamente“, a precizat ministrul
sănătăţii. Sumele încasate din această contribuţie vor fi venituri la bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi vor fi folosite
pentru asigurarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate,
pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală şi pentru servicii
medicale. Pentru neachitarea la termenul prevăzut a contribuţiei, se vor
percepe dobânzi şi penalităţi, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Mai mult, pentru persoanele juridice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile
de plată a contribuţiei în termen de 180 de zile de la data scadenţei, sancţiunea
poate ajunge până la excluderea de pe listele de medicamente compensate şi
gratuite a medicamentelor la care deţin autorizaţie de punere pe piaţă.
ARPIM nu
e de acord
Într-un comunicat de presă primit la redacţie, Asociaţia Română a Producătorilor
Internaţionali de Medicamente (ARPIM) declară că industria de medicamente nu
poate susţine taxa aprobată de Guvernul României, care prevede ca diferenţa
dintre bugetul alocat de autorităţi şi consumul de medicamente să fie suportată
100% de producătorii de medicamente. Se precizează că versiunea aprobată de
Guvern, deşi apare după o perioadă de consultări între industria de medicamente
şi autorităţi, ignoră soluţiile propuse de industrie. Depăşirea bugetului, la
care se adaugă şi „pierderile“ din sistem, urmează să fie suportată integral şi
în mod exclusiv de către producătorii de medicamente. Taxa este nesustenabilă, în
condiţiile în care diferenţa între banii alocaţi şi consumul de medicamente se
menţine. Aceasă măsură vine în contradicţie cu nevoia crescută de acces la
medicamente şi servicii medicale pentru populaţia României.
Introducerea taxei de clawback, fără
o consultare solidă a mediului de afaceri şi în lipsa unei evaluări a
impactului pe care aceasta îl va avea asupra companiilor, reprezintă, în opinia
ARPIM, un semnal negativ transmis investitorilor străini prezenţi în România.
