Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN miercuri, 6 februarie 2013

Dovezi vs. credinţe  

   Una din credinţele împământenite în medicină se referă la intervenţiile cu viză curativă pentru cancer: cu cât mai precoce, cu atât mai bine şi, de asemenea, cu cât e mai amplă rezecţia, cu atât mai scăzut este riscul de recidivă. Ei bine, dacă nimeni nu se îndoieşte de justeţea diagnosticului şi a intervenţiei terapeutice precoce, se pare că amploarea rezecţiei nu garantează neapărat cele mai bune rezultate.
   O analiză1 publicată lunea aceasta în Cancer – revistă editată de American Cancer Society, a comparat rezultatele la distanţă ale mastectomiei cu cele ale chirurgiei conservatoare a sânului (sectorectomie) cu radioterapie adjuvantă, în cancerul de sân diagnosticat în stadii precoce (I sau II). Au fost incluse în studiu 112.154 de cazuri operate în California în intervalul 1990–2004 şi urmărite postoperator până în 2009. Rezultatele obţinute sunt surprinzătoare: femeile care au suferit o mastectomie au avut un risc mai mare de deces prin afecţiuni cardiovasculare sau de altă natură, în comparaţie cu femeile la care rezecţia chirurgicală a fost limitată. De altfel, supravieţuirea mai bună a grupului tratat chirurgical conservator a fost observată la toate grupele de vârstă şi la toate tipurile de cancer de sân; beneficiul maxim al sectorectomiei a fost observat la femeile de peste 50 de ani, cu cancer de sân hormonosensibil, la care riscul de deces prin cancer de sân a fost cu 14% mai mic decât la grupul similar tratat prin mastectomie.
   Concluzia studiului, că tratamentul chirurgical conservator însoţit de radioterapie constituie o bună alegere pentru terapia cancerului de sân în stadiile I–II, vine în contextul în care tendinţa ultimilor ani a fost de a recomanda şi alege mastectomia chiar şi pentru formele de cancer de sân foarte mici, în stadiile iniţiale, din cauza credinţei (false) că mastectomia ar asigura invariabil rezultate postoperatorii superioare.

Promisiuni în demenţa vasculară

   Primul număr din acest an al colecţiei de meta-analize şi analize sistematice realizate de Cochrane Collaboration, sursă considerată cea mai respectabilă în domeniul medicinii bazate pe dovezi, vine cu noutăţi în privinţa terapiei pentru demenţa vasculară. Astfel, analiza2 rezultatelor obţinute în şase studii clinice randomizate, implicând 597 de cazuri, dată publicităţii miercurea aceasta, relevă că pacienţii cu demenţă vasculară ar putea beneficia de tratamentul cu Cerebrolysin. Acesta este un preparat peptidic produs din proteine purificate obţinute din creier de porc prin fracţionare enzimatică standardizată; amestecul de peptide cu masă moleculară mică (80%) şi aminoacizi liberi (20%) are o activitate potenţial neurotrofică şi neuroprotectoare.
   Analiza realizată de cercetătorii chinezi a relevat că, în comparaţie cu tratamentul standard sau cu placebo, administrarea de Cerebrolysin a îmbunătăţit semnificativ funcţia cognitivă, evaluată clinic prin diverse metode, iar efectul asupra stării clinice a pacienţilor, deşi pozitiv, a fost unul modest. Doar două din cele şase studii au urmărit şi efectele administrării pe termen lung, care e posibil să se asocieze cu beneficii mai pronunţate. În plus, tratamentul cercetat s-a dovedit bine tolerat şi lipsit de efecte adverse grave. Concluzia analizei este că medicamentul este unul promiţător, dar numărul mic al studiilor clinice de până acum şi administrarea i.v. fac ca tratamentul să nu fie încă recomandat de rutină pentru tratamentul demenţei vasculare.
   De interes pentru publicul român, unul din cele şase studii clinice incluse în analiza Cochrane a fost condus de profesorul clujean Dafin Mureşanu, rezultatele fiind apoi publicate în Journal of the Neurological Sciences (2008 şi 2010).

Acidul folic este sigur pe termen lung

   Revista britanică The Lancet a publicat vinerea trecută rezultatele unei meta-analize3 privind corelaţia existentă între suplimentarea alimentelor cu acid folic şi riscul de cancer. Din 13 studii randomizate controlate, a rezultat un lot de aproape 50.000 de persoane, care au urmat tratament cu acid folic timp de cel puţin un an. Deşi concentraţiile plasmatice ale acidului folic au fost de circa patru ori mai mari decât în grupul de control, nu s-a înregistrat nicio diferenţă în incidenţa cancerului şi nici vreo tendinţă de creştere a incidenţei patologiei oncologice în cazul prelungirii tratamentului cu acid folic.
   Studiul furnizează indirect un răspuns privind siguranţa fortificării făinii cu acid folic pentru prevenţia defectelor de tub neural, practicată în unele ţări, însă nu în altele, tocmai de teama unui posibil risc de cancer. Mai trebuie adăugat că meta-analiza a vizat corelaţia dintre cancer şi niveluri de acid folic cu mult mai ridicate decât cele obţinute prin fortificarea făinii.

SLA – prevenită cu fructe viu colorate

   Un studiu4 publicat marţi, în Annals of Neurology, revistă ce apare sub egida American Neurological Association şi Child Neurology Society, a revelat un posibil rol protector al carotenoizilor în prevenirea sau întârzierea instalării sclerozei laterale amiotrofice (SLA). Astfel, betacarotenul şi luteina au fost asociate cu efectele benefice, în vreme ce licopenul, beta-criptoxan­tina şi vitamina C nu au influenţat riscul de SLA.
   Studiul de faţă a coroborat datele obţinute din cinci studii prospective largi, totalizând peste un milion de participanţi. Conducătorul studiului, prof. dr. Alberto Ascherio, de la Harvard School of Public Health, a subli­niat că „înţelegerea impactului consumului de alimente în SLA este important; studiul nostru este unul dintre cele mai mari de până acum, care şi-au propus să examineze rolul antioxidanţilor alimentari în prevenţia SLA“.
  Carotenoizii, provitamine A, dau fructelor şi legumelor culorile aprinse de portocaliu, roşu sau galben. Luteina se găseşte în legumele colorate verde închis, precum spanacul şi varza creaţă.

1Hwang ES, Lichtensztajn DY, Gomez SL, Fowble B, Clarke CA. Survival after lumpectomy and mastectomy for early stage invasive breast cancer: The effect of age and hormone receptor status. Cancer. 2013 Jan 28

2Chen N, Yang M, Guo J, Zhou M, Zhu C, He L. Cerebrolysin for vascular dementia. Cochrane Database of Systematic Reviews 2013, Issue 1. Art. No.: CD008900

3Vollset SE, Clarke R, Lewington S, Ebbing M, Halsey J, Lonn E, Armitage J, Manson JE, Hankey GJ, Spence JD, Galan P, Bønaa KH, Jamison R, Gaziano JM, Guarino P, Baron JA, Logan RF, Giovannucci EL, den Heijer M, Ueland PM, Bennett D, Collins R, Peto R; for the B-Vitamin Treatment Trialists? Collaboration. Effects of folic acid supplementation on overall and site-specific cancer incidence during the randomised trials: meta-analyses of data on 50.000 individuals. Lancet.
2013 Jan 24. pii: S0140-6736(12)62001-7

4Fitzgerald KC, O’Reilly EJ, Fondell E, Falcone GJ, McCullough ML, Park Y, Kolonel LN, Ascherio A. Intakes of vitamin C and carotenoids and risk of amyotrophic lateral sclerosis: Pooled results from 5 cohort studies. Ann Neurol. 2013 Jan 29

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.