Două din 10 mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația Salvați Copiii.

În anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani, astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.

Citește și: Cabinet de cardiologie pediatrică la INSMC, după o dotare Salvați Copiii România

„Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate. De asemenea, accesul la educație, consiliere și sprijin pe tot parcursul sarcinii și după naștere ar trebui să reprezinte o prioritate”, a precizat George Roman, director advocacy, Salvați Copiii România.

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
• Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
• Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Date relevante analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:

• 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
• 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
• Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
• Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
• Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
• 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

„Luând în considerare impactul redus al intervențiilor serviciilor socio-medicale în zonele vulnerabile pentru gravide, mame și nou-născuți și datele statistice îngrijorătoare ale Analizei privind situația gravidelor și mamelor minore din comunitățile defavorizate care reflectă aceeași situație de cel puțin un deceniu, Organizația Salvați Copiii consideră necesară constituirea unui grup interinstituțional în vederea garantării protecției mamelor și gravidelor minore și faciltarea accesului la servicii de sănătate pentru gravidele și copiii vulnerabili din zonele rurale defavorizate, cu anumite obiective”, se arată într-un comunicat.

Obiectivele propuse de Organizația Salvați Copiii:

• colectarea de informații și redactarea unei analize a situației din domeniul sănătății mamei și copilului din comunitățile defavorizate, izolate social și neintegrate în sistemul centrelor de permanență care, potrivit Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 697/112/2011, asigură continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă pentru pacienții din zonele arondate.
• elaborarea unei strategii și metodologii de comunicare și cooperare dintre serviciile publice de asistență socială, serviciile medicale, instituțiile educaționale și organele de ordine și cercetare penală astfel încât gravidele și mamele cu nou-născuți, în special cele adolescente, să beneficieze de serviciile sociale și medicale prevăzute de lege, de sprijin în continuarea educației și pregătirii profesionale și de protecție prin identificarea situațiilor de abuz fizic ori sexual.
• realizarea de intervenții, prin comunicarea cu instituțiile responsabile și monitorizarea acțiunilor acestora, pentru cazurile semnalate de către alte autorități, organizații neguvernamentale ori persoane fizice ori prin autosesizare, cu privire la situații de vulnerabilitate în care se regăsesc gravidele și mamele cu nou-născuți, în special gravidele și mamele adolescente.

„Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală. În ceea ce privește accesul la servicii medicale și sociale, putem interveni dacă suntem în parteneriat cu autoritatea locală, există multe comunități unde procentul mamelor tinere este mare și trebuie să ne concentrăm pe aceste comunități unde sunt multe mame minore. La Ministerul Sănătății, sănătatea mamei și a copilului este o prioritate”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Datele Analizei situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România și Analizei privind situația gravidelor din comunități defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat de Organizația Salvați Copiii în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC și Asociația Sănătate pentru tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD for Mothers și MSD România.