Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Regimul alimentar în boala gastrointestinală

Viața Medicală
Dorina Novac joi, 4 august 2022, ora 10:00

Boala gastrointestinală acută infecțioasă este una dintre principalele cauze de îmbolnăvire la nivel mondial și se caracterizează prin modificări care apar la nivel de tract digestiv (stomac, intestin subțire, colon).

Aceste modificări pot fi cauzate de virusuri (de exemplu rotavirus, adenovirus, norovirus sau enterovirusuri), bacterii (de exemplu salmonella, E.coli, stafilococ auriu), paraziți sau toxinele produse de aceste microorganisme infecțioase.

boala gastrointestinala

Manifestările clinice ale bolii gastrointestinale acute pot varia de la un disconfort minim până la forme severe de boală cu deshidratare.

Citește și: Manifestări gastrointestinale în amiloidoză

„Acestea pot fi sistematizate în funcție de segmentul tubului digestiv afectat, de exemplu dacă afectarea apare la nivel de stomac, pacientul va prezenta grețuri, vărsături și dureri în «capul pieptului», în schimb, dacă procesul infecțios se localizează la nivel de stomac și intestin, atunci pacientul va prezenta în plus, pe lângă grețuri și vărsături, scaune diareice și colici abdominale”, a precizat asist. univ. dr. Talida Georgiana Novacescu, medic rezident Boli Infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

Temperaturile ridicate și condițiile igieno-sanitare de preparare, respectiv de stocare, a alimentelor joacă un rol primordial în apariția bolii gastrointestinale acute infecțioase fapt ce explică creșterea cazurilor pe perioada sezonului estival.

„Dacă ne confruntăm cu o asemenea situație și dezvoltăm o boală gastrointestinală acută, pe lângă tratamentul instituit de medicul de familie sau de către medicul specialist, este foarte important să ținem cont și de regimul alimentar pe perioada bolii. Dacă ne aflăm într-o astfel de situație și prezentăm grețuri, vărsături sau scaune diareice, este important să evităm consumul de alimente prăjite, alimente cu conținut mare în grăsimi (de exemplu ouă, unt, margarină), afumături, mezeluri, conserve, murături, lactate (de exemplu lapte, iaurt), alimente cu conținut crescut de glucide (de exemplu ciocolată, dulciurile rafinate, prăjituri, sucuri sau fructe), legume crude, cafea sau alcool, deoarece din cauza proceselor patologice care au loc la nivel de mucoasă digestivă, aceste alimente nu pot fi digerate corespunzător și nu vor face decât să favorizeze, să mențină sau să agraveze simptomatologia digestivă”, a explicat dr. Talida Georgiana Novacescu.

Potrivit ei, un aliment care ne păcălește de cele mai multe ori când vorbim de regimul alimentar din diaree este cartoful.

„Cartoful are un conținut ridicat de amidon, iar amidonul este un glucid. Pentru că în boala gastrointestinală acută infecțioasă, glucidele complexe nu mai pot fi procesate corespunzător, acestea vor rămâne nedigerate, vor atrage apa din celulele intestinale prin procesul cunoscut de către noi sub numele de osmoză, urmând ca volumul și frecvența scaunelor diareice să se mențină ridicate”, a adăugat medicul.

Este important ca în perioada episodului acut să consumăm alimente ușoare, cum ar fi orezul sau morcovii fierți, pâine prăjită, covrigei cu sare, carne de pui fiartă sau la grătar.

„Singurul condiment permis în prepararea alimentelor este sarea, deoarece aceasta crește senzația de sete și favorizează consumul de lichide (apă plată îmbuteliată sau ceai de mentă neîndulcit) lucru care ne va ajuta să înlocuim volumul de lichide pierdut prin vărsătură sau scaun. Piperul, boiaua de ardei iute sau dulce sau alte condimente nu fac decât să irite mucoasa digestivă și să întrețină senzația de ,,arsură’’ care poate fi prezentă la pacienții cu vărsături repetate. Datorită proprietăților nutritive și a conținutului ridicat de potasiu (care ajută la înlocuirea pierderilor digestive) consumul de banane este recomandat și încurajat”, a subliniat medicul.

Revenirea la alimentația instituită înainte de boală se face treptat în funcție de numărul de scaune, consistența acestora și prezența sau absența vărsăturilor.

O consecință a bolii gastrointestinale acute de etiologie infecțioasă este sindromul acut de deshidratare. Deshidratarea apare când aportul exogen de lichide nu compensează pierderile cauzate de vărsături și scaune diareice.

În cazul în care intoleranța digestivă cu vărsături puternice, scaunele diareice abundente, numeroase, cu elemente patologice (sânge, mucus, puroi) și febra persistă sau constatăm apariția semnelor de deshidratare, este necesară o evaluare într-un serviciu medical.

Etichete: intoleranta digestiva regimul alimentar boala gastrointestinala

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.