Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

România în clasamentul sănătăţii europene

Viața Medicală
M. V. A. luni, 15 decembrie 2014
Foarte prizatul raport „Health at a Glance“, emis sub auspiciile Comisiei Europene, a publicat ultimul val de statistici prin care sunt comparate statele UE pentru mai mulţi indicatori de sănătate. Raportul este valoros prin cuantificarea evoluţiei sau involuţiei României în ultimii ani şi prin clasamentele europene alcătuite care ne ajută să ne situăm comparativ cu celelalte ţări europene.
În continuare, un rezumat cu cele mai interesante date despre România conţinute în raportul de peste 140 de pagini.

 

Veştile bune

România nu mai este lanterna roşie a Europei la speranţa de viaţă, în urma noastră fiind Bulgaria, Letonia şi Lituania. Speranţa de viaţă a românilor este de 74,5 ani, cu 78,1 ani pentru femei şi 71 pentru bărbaţi.
România stă foarte bine la incidenţa diabetului, fiind ţara europeană cu cel mai scăzut număr de diabetici de tip 1 la o sută de mii de locuitori.
În privinţa consumului de alcool şi tutun, România se află sub media Uniunii Europene. Alături de bulgari şi finlandezi, avem cel mai redus consum de fructe din UE, dar mâncăm legume în rând cu restul europenilor. Datorită acestor obiceiuri, avem cele mai puţine persoane obeze din Europa.
Incidenţa cancerului de sân şi a cancerului de prostată este printre cele mai mici din Uniunea Europeană (doar Bulgaria, Grecia şi Lituania stau mai bine). Franţa, Suedia şi Danemarca deţin recordurile negative la acest capitol. Rezultatul bun înregistrat de România este atribuit de raportul Comisiei Europene, cel puţin parţial, răspândirii diferite a monitorizării şi identificării acestor tipuri de cancer în statele UE. Incidenţa scăzută din România s-ar putea aşadar datora în parte capacităţii reduse a sistemului medical de a identifica toate cazurile existente.

Se menţin toate tendinţele negative

Cancerul cervical rămâne o problemă de sănătate majoră pentru românce, ţara noastră având cea mai crescută mortalitate din UE. Cancerul cervical poate fi prevenit şi vindecat în cazul unei identificări timpurii, de aceea monitorizarea eficientă  a femeilor pentru acest tip de cancer ar putea salva mii de vieţi. Din nefericire, monitorizarea în România este cea mai slabă din Europa, de trei ori mai mică faţă de media UE. Doar 14,6% din femeile din România sunt monitorizate, spre deosebire de următoarele codaşe, Slovacia (22,9%) şi Ungaria (36,7%).
Ineficienţa autorităţilor române de a monitoriza sănătatea populaţiei este evidentă şi în ratele foarte scăzute de screening pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal (din nou cele mai scăzute din UE).
Screeningul cancerului cervical la femeile cu vârsta 20–69 ani, în 2002 şi 2012România rămâne ţara din UE cu cele mai puţine investigaţii de vârf (IRM şi CT) efectuate. Acelaşi record negativ îl înregistrăm şi în cazul procedurilor coronariene avansate, precum angioplastiile sau bypassul, sau a protezărilor de genunchi şi şold.
Avem cea mai ridicată mortalitate din Europa în cazurile de accident vascular cerebral, cu excepţia Bulgariei. Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de deces în UE, România fiind pe locul 7 în rândul ţărilor europene.
Continuăm să fim ţara europeană cu cea mai ridicată mortalitate infantilă (9 la 1.000 de naşteri), mai mult decât dublă faţă de media UE. În timp ce Slovenia, Grecia sau Cehia înregistrează o mortalitate infantilă de trei ori mai mică decât ţara noastră, în România descreşterea acestei rate a fost prea lentă, cu o încetinire după 2010. România este a doua ţară din UE ca frecvenţă a cazurilor de rujeolă la copii, după Franţa.

Paradoxuri: numărul medicilor şi cheltuielile pe medicamente

România rămâne una din ţările europene cu cei mai puţini medici pe cap de locuitor, 2,5/1.000 de locuitori. Polonezii au şi mai puţini medici, în timp ce irlandezii şi britanicii au doar ceva mai mulţi medici decât noi (2,7 şi 2,8). Important de menţionat este că, în ultimul deceniu, numărul medicilor din România a crescut constant, în ciuda fenomenului de migrare a acestora, menţionat în repetate rânduri.
În privinţa numărului de paturi din spitale, un indicator atât de folosit în ultimii ani în încinsele dezbateri pe marginea legii sănătăţii, România continuă să fie în top 7 al ţărilor cu cele mai multe paturi în spitale (top condus de Germania şi Austria) înscriindu-se însă în tendinţa de scădere prezentă la nivelul întregii Uniuni.
România continuă să fie ţara europeană cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate (mai puţin chiar şi decât Serbia sau Muntenegru). Dar, dacă în primul deceniu din mileniul trei am avut una dintre cele mai accelerate creşteri în termeni reali ale acestor cheltuieli, în perioada 2009–2012, această creştere a încetinit treptat, până aproape de zero.
O schimbare semnificativă este creşterea importantă a costurilor cu sănătatea plătite direct din buzunar: o cincime din sănătatea românească este finanţată deja prin plăţi făcute de români direct din buzunar. Ne apropiem astfel de media europeană de 21%. De menţionat că ne numărăm printre cele 8 ţări europene care nu au deloc asigurări medicale private.
Faţă de ceilalţi europeni, românii direcţionează o bună parte din cheltuielile cu sănătatea spre cumpărarea de medicamente (30%), doar Ungaria, Lituania şi Slovacia fiind peste noi. Aici intervine paradoxul consumului de medicamente din România, folosit în funcţie de interesele de moment de actorii principali din sistem: deşi cheltuie o parte importantă din coşul total alocat de ei sănătăţii pentru medicamente, cheltuielile per capita pentru medicamente sunt mici faţă de celelalte state UE. Explicaţia? O parte mare din ceva foarte mic continuă să fie ceva foarte mic comparat cu media europeană. O menţiune foarte importantă aici: România este, în ultimii 15 ani, ţara europeană cu cea mai consistentă creştere a cheltuielilor pe medicamente din toată Uniunea Europeană. 
În schimb, mamele din România continuă să stea în spital pentru o naştere normală mai mult decât majoritatea celorlalţi europeni (cu excepţia doar a slovacilor). În urmă cu un deceniu, durata medie de spitalizare pentru naştere la nivelul Europei era de 5 zile, exact durata actuală medie de spitalizare în România. În Europa, această durată medie a scăzut la 3,6 zile.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.