Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Şiretlicurile industriei farma şi şapte ore de şedinţe

Viața Medicală
M. V. A. miercuri, 6 martie 2013

Dezbaterile despre politicile de sănătate publică sunt tot mai aprinse în ultimii ani în România. Dar privim prea rar ce se întâmplă în alte ţări, unde putem găsi modele de urmat sau lecţii de învăţat. Ştirile internaţionale despre politicile de sănătate ne arată că nu suntem nici cei mai amărâţi, dar nici cei care au inventat roata.

   Administraţia Barack Obama se poate bucura deja de succesul reformei medicale, deşi a trecut atât de puţin timp de la iniţierea ei. Biroul pentru buget al Congresului Statelor Unite ale Americii a constatat că proiecţia viitoarelor cheltuieli cu marile programe de sănătate pentru bătrâni şi cei defavorizaţi social, Medicare şiMedicaid, arată o reducere de 15% până în 2020. Costul uriaş al asistenţei medicale americane (cea mai scumpă din lume), combinată cu o eficienţă deloc pe măsura efortului financiar, este una dintre problemele economice ale marii puteri. Anunţul scăderii cheltuielilor, trâmbiţat glorios de New York Times, poate fi citit şi într-o notă diferită. În fapt, este vorba de o reducere a creşterii cheltuielilor, care s-au mărit în 2012 cu doar 0,4% pentru fiecare beneficiar Medicare. O astfel de tendinţă a mai fost observată şi la începutul anilor ’90, dar şi atunci, ca şi acum, experţii nu au ştiut să explice cauza.
   Schimbări declanşate de Obamacare sau doar criză economică? Răspunsul variază cu simpatiile ideologice ale expertului chestionat. Restul pare a fi deocamdată doar o formă de wishful thinking.
   În Anglia, sistemul naţional de sănătate a primit o lovitură dură prin publicarea raportului Francis, care constată numeroase decese în spitalul din Stafford în perioada 2005–2009, ca urmare a neglijării pacienţilor de către personalul medical. Raportul precizează că în acest spital a existat „o lipsă de grijă, compasiune, umanitate şi lipsă de îndrumare“.
   Reacţia secretarului pentru sănătate, Jeremy Hunt, a fost de a acuza birocraţia mult prea încărcată a sistemului de sănătate, care produce şedinţe de până la şapte ore zilnic pentru directorii spitalelor din Anglia. Oficialul britanic nu va adopta recomandările propuse de raportul Francis, din dorinţa de a nu suprareglementa sistemul. Soluţia propusă de Hunt este numirea unor „superdirectori“ de spitale şi a unor noi inspectori şefi pentru medicii de familie. Sună familiar?
   În Franţa, un raport al Inspectoratului General al Afacerilor Sociale (IGAS) a identificat principalele probleme cu care s-au confruntat, în 2012, spitalele franceze. Aglomerarea excesivă a serviciilor de urgenţă este unul dintre primele puncte de pe listă. Criza economică a afectat spitalele care se îndreaptă către subfinanţare, asta deşi Franţa este ţara europeană care alocă cele mai generoase resurse sănătăţii.
   Raportul IGAS constată că bugetul alocat spitalelor, în cadrul programelor de asigurări de sănătate, s-a construit în funcţie de cerinţele finanţelor publice, nu ale spitalelor. Aceste constrângeri financiare au provocat însă o încercare de eficientizare, în special în zona clinicilor de chirurgie şi obstetrică. E greu de apreciat dacă această eficientizare a dus şi la scăderea calităţii asistenţei medicale. Deocamdată, Franţa a atins un anume echilibru: cheltuieşte mult cu sănătatea, dar obţine rezultate remarcabile.
   Şiretlicul prin care companiile farmaceutice îşi urmăresc cinic interesul comercial în ciuda oricăror principii etice este dezvăluit într-un studiu exhaustiv publicat în Journal of Health Politics, Policy and Law. Reclamele la medicamente direcţionate direct către consumator sunt permise pe piaţa americană, fiind vorba de câştiguri de peste 300 milioane de dolari anual pentru reţelele de televiziune. Industria farmaceutică s-a angajat să respecte anumite principii etice cu privire la publicitate, principii reunite sub numele de PhRMA Guiding Principles, dezvoltate chiar în interiorul industriei şi supravegheate de un organism de control al breslei. Studiul amintit constată că aceste principii etice sunt cel mai frecvent nerespectate, expunând publicul şi, în special, copiii la conţinut publicitar inadecvat.
   „Iluzia autoreglementării în industrie serveşte în primul rând interesele companiilor farmaceutice, pe seama interesului public. Aceste campanii de marketing eşuează în a educa consumatorul despre tratamentele adecvate“, constată studiul citat. PhRMA nu doar că nu face publice cazurile de încălcare a principiilor de etică, dar nici nu îşi sancţionează membrii. Mai ales că ar avea pe cine: Eli Lily, Pfizer, Bayer, GlaxoSmithKline şi Merck au derulat toate campanii care ignoră o mare parte din principiile formulate chiar de către industria farma. Iar dacă un consumator doreşte să înainteze o reclamaţie cătrePhRMA, nu o poate face. De cele mai multe ori, faxul nu funcţionează...

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.