Cracovia, aşezată pe malul Vistulei şi
dominată de dealul Wawel, este un oraş aristocrat, cultural şi universitar.
Collegium Maius, prima clădire a universităţii înfiinţate în anul 1364, este
astăzi bibliotecă universitară. Este copleşitor să citeşti în săli bătrâne de
650 de ani. Poţi face un film cu pereţii care ar istorisi cele văzute şi
auzite. Probabil că aceste caracteristici se datorează faptului că oraşul a
fost capitala Poloniei unificate de la mijlocul secolului XIV, până la începutul
secolului XVII, adică mai bine de 250 de ani. Am fost pentru prima dată la
Cracovia în 1958, prin ONT. După aproape 55 de ani, schimbările în bine sunt vădite.
Clădirile monumentale şi cvartalele au fost renovate. În jargonul underground,
este cool şi trendy. Absorbţia fondurilor europene a fost de 73% în perioada
2007–2012. Piaţa de carte se cifrează anual în Polonia la un miliard de euro,
faţă de doar 100 de milioane de euro în România.
Primele construcţii de piatră au apărut pe
Wawel la sfârşitul secolului X – începutul secolului XI, precum rotonda sfinţilor
Felix şi Adaukt. Castelul gotic a fost construit pe Wawel sub domnia regelui
Cazimir cel Mare (1333–1370), iar palatul renascentist sub cea a regelui Zigmunt
cel Bătrân (1506–1548). Stilul baroc este prezent după anul 1595. În decursul
timpului, au lucrat aici nu numai constructorii polonezi, ci şi arhitecţi şi meşteri
italieni. Vizitatorii rămân încântaţi de cahlele şi mobilierul întâlnite prin săli
sau de tavanul „sălii sub capete“, care are sculptate în lemn policrom 30 de
capete de bărbaţi şi femei originale rămase din cele 194 iniţiale. De asemenea,
Catedrala alăturată de pe Wawel, înălţată în perioada 1320–1364 şi reconstruită
în secolul XVIII, impresionează prin stilurile gotic (ex. capela reginei
Sofia), renascentist (ex. capela regelui Zigmunt) şi baroc (ex. capela familiei
Wasa). Clopotul Catedralei, cel mai mare din Polonia, răsună foarte rar. Ultima
oară a bătut, cred, în 1978, când Karol Wojtyla, arhiepiscopul Cracoviei, a
fost ales papă. „Acest clopot este sufletul Poloniei“, avea să spună papa Ioan
Paul al II-lea. Castelul Wawel a servit drept reşedinţă unui număr mare de
monarhi polonezi. În Catedrală sunt înmormântate, pe lângă monarhi, şi unele
personalităţi ale Poloniei, ca legendarul erou Tadeusz Kosciusko şi poetul naţional
Adam Mickiewicz.
Cracovia s-a născut şi s-a dezvoltat sub
ocrotirea înălţimii Wawel, a Castelului Regal şi a Catedralei. Documentele îl
atestă ca important oraş comercial în secolul X. Credincioşii au biserici în
stil romanic lucrate în piatră în secolul XI. Din anul 1257, putem vorbi de un
plan urbanistic geometric, deoarece în decursul timpului apar Piaţa Centrală
patrulateră (Rynek Glowny), cu o reţea de străzi drepte întretăiate în unghi
drept de altele, întregul ansamblu având un contur aproximativ circular. De
atunci se spune că planul seamănă cu vulturul de pe stema Poloniei: trunchiul
este conturul oraşului circular menţionat, gâtul – strada Grodzka ce leagă oraşul
de Wawel şi capul – chiar Wawel. Rynek, considerată de medievali cea mai întinsă
piaţă din Europa, are două obiective pe care cohortele de turişti le vizitează în
repetate rânduri: biserica Fecioarei Maria 
(1226–1478) şi Sukiennic (Halele,
sec. XIV). În biserică se află celebrul altar realizat de Wit Stwosz în anii
1477–1489, ai cărui ucenici sau chiar el ar fi lăsat lucrări şi în
Transilvania. Din turnul bisericii, la fiecare oră, se aude melodia
trompetistului, numită „gheinala“. Halele au fost un centru imens îndeosebi
pentru textile şi mirodenii, astăzi frecventat pentru suveniruri – bijuterii,
chihlimbar, articole din piele. Tot în Rynek, mai puteţi urca pe treptele strâmte
ale Primăriei vechi, pentru a admira panorama zonei. Centrul vechi al Cracoviei
este înconjurat de un inel de verdeaţă numit Planty, alcătuit din 30 de grădini
diferite ca stil, create în sec. XIX pe locul fortificaţiilor demolate, şi care
găzduiesc muzee, librării, săli de spectacol, dar şi restaurante. Perimetrul
pietonal Florianska a fost cândva traseul procesiunilor importante, inclusiv
legate de încoronări şi funeralii regale. Ca iubitor al barocului, nu pot să nu
amintesc că în Cracovia sunt cel puţin 20 de biserici baroce, printre care Sf.
Apostoli Petru şi Pavel, Sf. Ana, a Piaştrilor. Sau superba curte de onoare
barocă de la Collegium Juridicum.
Polonezii sunt amatori de spectacole şi de
localuri. Aşa se explică imensa diversitate de restaurante, cofetării,
cafenele, cabarete, pub-uri,
pizzerii, taverne, baruri cu şi fără muzică, cu şi fără scenă, cu şi fără
cantautori sau recitatori. Cartierul Podgorze, printre ruinele căruia Steven
Spielberg a filmat „Lista lui Schindler“, acum este reabilitat şi înţesat de
asemenea localuri. Aici am savurat o narghilea cu gândul că la Varşovia există
un cimitir musulman străvechi. Aici am băut o cafea printre rafturile de cărţi
la cafeneaua literară „Rekawka“ cu gândul că un asemenea loc cultural boem nu
există în Bucureşti. Aici, la „Drukamia bar“, am ascultat un concert de jazz
live. În fostul cartier evreiesc Kazimierz poţi trece pragul celei mai vechi
sinagogi din Polonia, deschisă ca muzeu mozaic.
Nu insist asupra Universităţii Jagelloniene.
Despre istoria şi performanţele ei în cursul a şase secole şi jumătate de funcţionare,
despre nume ilustre de studenţi şi profesori pe care i-a avut s-a scris o
bibliotecă întreagă. Este una dintre „doamnele în vârstă“ ale Europei. Aceeaşi
vârstă de invidiat are şi Facultatea de Medicină a Universităţii Jagelloniene.
Instituţia a debutat în 1364 cu trei facultăţi: Medicină, Drept şi Filosofie.
Absolventul Facultăţii de Medicină din acele veacuri primea şi atestatul de
„lector ordinarium“, cu dreptul de a preda medicina. Totalitatea medicilor
absolvenţi timp de secole ai acestei instituţii de învăţământ superior de stat
ar putea constitui populaţia unui oraş. Chapeau bas!
După cum se ştie, unul dintre criteriile de
performanţă a oricărei universităţi este numărul de citări de lucrări ştiinţifice
proprii în literatura ştiinţifică internaţională. În acest sens, performanţele
Facultăţii de Medicină în domeniul cercetării ştiinţifice sunt cu totul
remarcabile. Rezultatele cercetărilor apar în reviste prestigioase (Nature, New
England Journal of Medicine ş.a.). Într-un an au fost incluse în „Indexul“ din
Philadelphia (ISI) 250 de titluri de lucrări ştiinţifice ale cercetătorilor
Facultăţii de Medicină cracoviene şi 4.065 de citări. Cercetarea ştiinţifică de
avangardă şi de înaltă ţinută reprezintă motivul principal pentru faptul că un
număr notabil de profesori sunt aleşi membri ai academiilor străine şi poloneze
(Polska Akademia Nauk – Academia de Ştiinţe Polonă şi 
Polska Akademia
Umiejetnoœci – Academia de Excelenţă Polonă).
Colectivul didactic şi de cercetare este
format din 150 de profesori şi titulari de studii postdoctorale, precum şi 450
de doctori în ştiinţe medicale. După un examen de admitere riguros, sunt înscrişi
anual 200 de noi studenţi la medicina generală şi 60 la cea dentară. Între anii
1995 şi 2009, au absolvit cursurile în limba engleză 420 de studenţi veniţi din
alte ţări. Mi s-a părut interesantă includerea în programa de învăţământ,
suplimentar faţă de curriculumul stabilit de minister, a unor discipline
obligatorii ca deontologia, geriatria, medicina paliativă, evidenţa medicală.
Studenţii fac practică în clinicile universitare şi departamente (totalizând
2.000 de paturi), participă activ la cercurile ştiinţifice organizate de
Societatea Ştiinţifică a Studenţilor, dar şi la manifestările Federaţiei
Internaţionale a Asociaţiilor Studenţilor în Medicină, la care au câştigat
numeroase distincţii. Anual sunt înscrişi la doctorat 40–50 de medici. În
total, sunt 190 de doctoranzi.
Cercetarea ştiinţifică din cadrul Facultăţii
de Medicină se desfăşoară şi pe baza colaborării bilaterale cu instituţii de
profil din Austria, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Rusia, SUA şi
Ucraina. Unele proiecte sunt finanţate de Uniunea Europeană, Ministerul Ştiinţei
şi Învăţământului Superior şi Ministerul Sănătăţii. Alte proiecte continuă prin
Programele-cadru 6 şi 7 ale Uniunii Europene. Rezultate remarcabile în
cercetare şi aplicative, recunoscute pe plan internaţional, au fost obţinute în
genetică, biologie moleculară, imunologie, microbiologie, fiziologie
experimentală, biochimie şi patologie moleculară, iar dintre disciplinele
clinice, în hematologie, endocrinologie, neurologie, oncologie,
cardiochirurgie, nefrologie, transplantologie.
