Studiul EY Global Voices in Health Care 2023, bazat pe mai mult de 100 de interviuri aprofundate realizate cu medici și asistenți medicali, precum și cu responsabili de sisteme de sănătate din 11 țări, printre care SUA, Australia, Canada, Germania și Marea Britanie, are ca scop înțelegerea problemelor comune pentru profesioniștii din prima linie, a ceea ce determină deficitul de forță de muncă în întreaga lume și a modului în care trebuie schimbate modelele de furnizare a serviciilor medicale în sistemele de sănătate pentru a atrage și a păstra mai bine lucrătorii din domeniu, se arată într-un comunicat.

Studiul a constatat modelele actuale de furnizare a asistenței medicale se bazează pe ideea că medicii vor continua să lucreze așa cum au făcut-o de generații întregi - cu ore lungi de muncă, adesea neplătite, pentru timpul de întocmire a fișelor, de îndrumare și de formare pentru medicii tineri și asistentele medicale. Lucrătorii din domeniul sănătății intervievați consideră că echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important. Ei doresc să vadă rezultate și experiențe mai bune pentru pacienții lor, dar și pentru ei înșiși, se mai arată în cercetare. 

Lipsa de control

Respondenții au citat lipsa de control sau autonomie (42% dintre răspunsuri), gradul de încărcare (38%) și preocupările pentru siguranța pacienților și prejudiciul moral (27%) ca fiind principalii factori pentru care ar părăsi profesia. 

Respondenții au exprimat, de asemenea, nevoia de a avea mai mult timp per pacient, pentru a simți că practică medicina în condiții de siguranță și că își realizează obiectivele.

Studiul EY Global Voices in Health Care 2023 constată că modelele de furnizare a serviciilor medicale nu funcționează pentru medicii din zilele noastre și probabil că nu vor funcționa nici pentru cei de mâine. Cu toate acestea, am văzut deja costurile uriașe ale lipsei unor strategii reziliente privind forța de muncă. Trebuie să îi ascultăm pe medicii noștri. De exemplu, atunci când sistemele de sănătate îmbunătățesc fluxurile de lucru pentru a economisi timp, îl folosesc pentru a optimiza experiența pacient-clinician sau pentru a adăuga mai mulți pacienți?”, a spus Aloha McBride, EY Global Health Leader.

Mai multă prevenție

Pe fondul unei avalanșe de pacienți extrem de bolnavi, confruntați cu provocări financiare și cu creșteri vertiginoase ale costurilor cu forță de muncă, responsabilii sistemelor de sănătate au avut tendința de a se concentra pe salarizare pentru a rezolva criza de personal (39%), cu asigurarea că medicii clinicieni practică la nivelul maxim pe care îl permite licența lor (33%), cu inițiative în materie de formare profesională (33%) și beneficii de wellness (22%). Cu toate acestea, atunci când au fost întrebați cum trebuie să se schimbe sistemele de sănătate în viitor, principalele puncte menționate de clinicieni au fost: mai multă îngrijire preventivă, creșterea de personal și o mai mare flexibilitate.

O mai bună utilizare a tehnologiei a fost citată de 15% dintre medicii intervievați ca având potențialul de a îmbunătăți sistemul. Comparativ, 47% dintre directorii din domeniul sănătății identifică tehnologia ca fiind o parte esențială pentru repararea modelului de furnizare a serviciilor de sănătate. 

Dintre medicii intervievați, mulți și-au exprimat nemulțumirea față de eficiența unor instrumente digitale nou introduse, cum ar fi aplicațiile izolate sau platformele care necesită mai multe înregistrări pentru fiecare pacient. Mulți și-au exprimat deschiderea pentru folosirea noilor instrumente digitale și au dat exemple precum inteligența artificială (AI), tabletele PC de la patul bolnavului și software-ul de dictare vocală, dar au declarat că instrumentele trebuie concepute astfel încât funcționarea lor să răspundă în mod real la nevoile lor pentru a fi benefice. 

Potrivit studiului EY, niciunul dintre medicii intervievați nu a declarat că are acces la informații analitice despre fondul de pacienți. Doar 26% dintre directorii de sisteme de sănătate intervievați spun că folosesc insighturi de analiză a datelor pentru a crea trasee de îngrijire a pacienților și doar 30% spun că folosesc analiza pentru planificarea și gestionarea forței de muncă. Profesioniștii și-au exprimat frustrarea că au acces la prea multe date uneori, care nu le permit să descifreze perspective fezabile pentru ceea ce au nevoie, din cauza lipsei instrumentelor adecvate. 

Îngrijire la distanță 

Studiul relevă că o mare parte dintre clinicienii intervievați (88%) văd un potențial în metodele virtuale și la distanță, mai mult de jumătate (53%) citând bolile primare și cronice ca fiind principalul domeniu în care ar beneficia pacienții, urmat de zonele rurale și de persoanele în vârstă (16%). 

Atunci când au discutat despre modalitățile de ușurare a sarcinilor de îngrijire și administrative, 85% dintre medici au văzut oportunitatea de a transfera sarcinile către alte categorii de personal din echipă, cum ar fi asistenții, asistentele sau funcționarii. Totuși, doar jumătate dintre asistente consideră benefic transferul acestor sarcini către alte persoane. În multe interviuri, medicii și asistentele au spus că, atunci când li se iau sarcini de pe umeri, aceasta nu reușește totuși să genereze mai mult timp petrecut cu pacienții lor. 

Organizațiile din domeniul sănătății pot aborda provocările continue legate de forța de muncă prin avansarea modelelor de îngrijire hibride, care integrează fără probleme îngrijirea la distanță și cea spitalicească, pentru a reduce cererea de îngrijire, a extinde îngrijirea preventivă și a îmbunătăți experiența pacientului și a medicului”, a adăugat Aloha McBride. 

Ernst & Young (EY) este una dintre cele mai mari companii de consultanță financiară și audit din lume și e prezentă în România din 1992.