Gardul exterior al Palatului Suţu găzduiește, până la 15 octombrie a.c., deja tradiţionala expoziţie de fotografie documentară „Trecut-au anii, ediţia 2023”, organizată graţie pasiunii, perseverenţei și dăruirii fotografului Andrei Bîrsan și Asociaţiei „Bucureștiul meu drag”. Înregistrând instantanee de tipul „înainte și după”, expoziţia face o paralelă peste timp. 

Subintitulată, de această dată, Before and after EU, ea prezintă diferite zone ale orașului din anul 2003, documentate de Andrei Bîrsan, și aceleași zone regăsite anul acesta de o echipă mai amplă de fotografi. Continuând călătoria mai departe în trecut, în interiorul Palatului Suţu, poposim în expoziţia „Aspecte ale periferiei Bucureștiului în perioada interbelică”. Aceasta este concepută și organizată de Cezar Petre Buiumaci și este deschisă până la 19 noiembrie a.c.

Un patrimoniu în fotografii

Expoziţia valorifică patrimoniul uriaș de imagine cuprins în Colecţia de Fotografii, cărţi poștale și clișee fotografice a Muzeului Municipiului București (MMB). Astfel, avem ocazia de a vedea orașul așa cum l-au cunoscut bunicii și străbunicii celor de azi, cu mahalalele sale ce aveau aspect mai degrabă de comunitate rurală decât de cartier al Capitalei. Expoziţia stă mărturie asupra unui mod de viaţă la periferia urbană, dar și asupra felului în care orașul a crescut și s-a extins.

 Aceasta, mai ales după ce a devenit capitala Principatelor Unite și ulterior a României Mari, împingându-și mereu limitele dincolo de graniţele formale stabilite. Dispariţia mahalalelor nu este legată doar de transformările firești pe care orice societate le suferă în timp. Ci mai ales de sistematizarea accelerată și de construirea cartierelor de blocuri care au caracterizat perioada comunistă.

În căutarea unor locuri uitate

Explorând mai departe povestea orașului, în căutare de locuri uitate, dispărute sau profund transformate, descoperim și expoziţia „Hanurile uitate ale Bucureștilor”, care își așteaptă vizitatorii până la 29 octombrie 2023. De această dată, demersul curatorial semnat de Raluca Moţei și Gabriel Constantin, din echipa secţiei de Istorie a MMB, valorifică un patrimoniu mai complex. Ei încearcă să reconstituie atmosfera secolelor XV-XIX, când hanurile bucureștene au scris istorie.

Reproducerile gravurilor de epocă, alături de înscrisuri și planuri cadastrale, sunt integrate prin textele explicative. Obiectele autentice – piese vestimentare, obiecte decorative și arme – ne ajută se ne imaginăm mai ușor nu doar cum arătau locurile, ci și oamenii care le însufleţeau. Hanul lui Manuc ori Hanul cu Tei sunt exemple care se află și astăzi în picioare și pe care le putem explora. Alte locuri însă, cândva renumite, mai pot fi salvate de la uitare doar datorită documentării istoricilor și a unor astfel de proiecte expoziţionale.